Parteneriat Strategic cu Franta pentru succesul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

- Domnule prim-ministru, vizita dv. in Romania are loc intr-un moment electoral intens. Avand in vedere pozitia dv. de personalitate politica de dreapta, sprijiniti in mod deosebit vreuna dintre

- Domnule prim-ministru, vizita dv. in Romania are loc intr-un moment electoral intens. Avand in vedere pozitia dv. de personalitate politica de dreapta, sprijiniti in mod deosebit vreuna dintre formatiunile politice romane aflate in campanie electorala? - Sunt foarte bucuros sa ma aflu in Romania, tara francofona atat de apropiata de Franta, prin istoria sa, dar si prin multiplele legaturi care ne unesc. Ceea ce face forta relatiilor noastre este simpatia naturala care exista intre cele doua popoare ale noastre si care se traduce la nivelul conducatorilor nostri, dar si la nivelul cetatenilor. Colectivitatile teritoriale (judete, orase, sate) din Romania si din Franta sunt, astfel, legate prin aproape 800 de infratiri si alte acorduri, ale caror bilant si perspective le-am analizat la reuniunile de la Villefranche de Rouergue, in septembrie 2003. Intreprinderile franceze sunt foarte prezente aici, in Romania: Franta este unul dintre primii doi investitori straini. 4.000 de studenti romani isi fac studiile in Franta, iar 1.500 de studenti urmeaza cursurile a 15 filiere francofone create in universitatile romane in colaborare cu universitatile franceze. Ma bucur de ocazia care imi este oferita de a ma intalni din nou cu dl. Adrian Nastase, un coleg pe care am avut placerea sa-l primesc la Paris, in mai multe ocazii, in cadrul unor vizite intotdeauna fructuoase. Venirea mea in Romania nu este legata de contextul electoral actual, ci de dorinta noastra de a dezvolta relatiile noastre bilaterale in noul context european. Primul seminar interguvernamental pe care il vom prezida trebuie sa studieze mijloacele prin care sa aprofundam concret cooperarea noastra, indeosebi in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurilor si reforma de stat. - O alternanta la putere in Romania ar putea afecta relatiile speciale intre Bucuresti si Paris? - Voi intalni in cursul vizitei mele si reprezentantii actualei opozitii, asa cum este normal. Relatiile care exista intre Franta si Romania se bazeaza pe o veche istorie si pe incredere reciproca. Dorinta de a aprofunda aceasta relatie de prietenie, in sensul plenar al termenului, este impartasita de toate fortele democratice din Franta si din Romania. Calitatea actuala a relatiilor noastre este rodul eforturilor pe care numerosi cetateni francezi si romani, de toate originile, de la simpli cetateni si pana la sefi de stat, le-au depus de-a lungul timpului in toate domeniile de colaborare. Relatiile intre actualii conducatori francezi si romani sunt excelente. Franta se bucura de functionarea democratica a institutiilor romanesti, fapt relevat chiar recent de Comisia Europeana in raportul sau anual de tara. Oricare va fi rezultatul alegerilor viitoare din Romania, acesta va exprima, inainte de toate, optiunea suverana a electoratului roman, pe care Franta o va respecta. - Credeti ca Dacia Logan deschide o noua perspectiva in relatiile economice romano-franceze? - Fabricarea masinii Logan este rodul unui parteneriat exemplar intre doua mari marci emblematice in tarile noastre, dupa incheierea contractului de privatizare a societatii Dacia cu Renault. Lansarea sa reusita este de bun augur pentru succesul sau de viitor, care va fi in beneficiul reciproc al tarilor noastre. Gratie masinii Logan, Romania devine centrul de productie al unui produs modern care va fi exportat in lumea intreaga. Cresterea sustinuta a schimburilor noastre economice plaseaza Franta printre primii investitori straini in Romania si pe locul trei al partenerilor sai comerciali. El reflecta increderea marilor investitori francezi in competentele romanesti. Cresterea investitiilor franceze (aproape doua miliarde de euro, in total) priveste atat marile proiecte, de cateva zeci de milioane de euro, cat si investitiile mai modeste ale Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Ma bucur de existenta acestei tendinte care nu se dezminte si care acorda Frantei o importanta economica pe masura calitatii relatiilor intretinute in celelalte domenii, fie ele politice, culturale sau de cooperare. - In timpul vizitei dv. in Romania, veti dori sa propuneti si unele contracte politico-economice, cum a fost cazul, de exemplu, cu contractul de securizare a frontierei romane semnat cu EADS? - Cu ocazia vizitei mele in Romania, voi avea onoarea de a coprezida, alaturi de primul-ministru roman, primul seminar interguvernamental franco-roman. Acest seminar, care reuneste sapte membri ai guvernului francez cu omologii lor romani, va avea doua mari componente, care sunt cooperarea economica si cooperarea administrativa si tehnica. Va reamintesc ca Franta este un partener privilegiat pentru reforma administratiei publice si a justitiei din Romania. Vizita mea coincide, si sunt foarte bucuros de acest lucru, cu semnarea contractului de privatizare a societatii Distrigaz Sud cu Gaz de France. Sper, de asemenea, ca vom avea si ocazia de a constata progresele inregistrate in alte negocieri privind infrastructurile, tema economica principala a seminarului, sau privind comunicarea: un acord intre TVR si postul de televiziune franco-german ARTE, de exemplu. De altfel, sunt insotit de un mare numar de sefi de intreprinderi, mari si mici, tocmai pentru a contribui la mai buna cunoastere a oportunitatilor care se deschid in fata oamenilor de afaceri din cele doua tari ale noastre. - Sunteti de acord cu organizarea unui referendum in Franta privind aderarea Romaniei si Bulgariei la UE sau considerati ca un vot in Parlamentul francez este suficient? - Autoritatile franceze s-au exprimat clar asupra acestei chestiuni, recent pusa in contextul deosebit care este cel al dezbaterii asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. Presedintele Republicii Franceze a declarat ca procedura de aderare a Romaniei si Bulgariei se va face in conditii identice cu cele care au prevalat in cazul celor 10 noi membri ai Uniunii. Nu se are, deci, in vedere un referendum in Franta pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la UE. Aderarea viitoare a tarii dv. se plaseaza in continuarea fireasca a valului de aderare din mai 2004, consecutiv caderii Zidului Berlinului si din care Romania si Bulgaria sunt fundamental parte integranta. Doar motive obiective explica de ce cele doua state au trebuit sa mai astepte, pentru a pregati aderarea lor in conditii mai bine adaptate. - La 1 mai 2004, Uniunea Europeana s-a largit cu inca 10 noi membri. Considerati ca se poate vorbi de "o oboseala a largirii" in Europa? - Nu cred ca termenul de "oboseala a largirii" este cel potrivit. Se pot, in schimb, evoca "invatamintele largirii", aceasta scotand la iveala schimbarile in functionarea institutiilor europene, unde efortul de concentrare si de consultare isi schimba dimensiunile. Aceste invataminte privesc si modul de lucru al negociatorilor europeni, care arunca o privire retrospectiva asupra modului de negociere privind aderarile in curs. In sfarsit, o evolutie deosebita a aparut in importanta care se acorda de acum inainte sensibilizarii opiniei publice europene, indeosebi in ceea ce priveste mizele institutionale, ca si proiectul Constitutiei europene. Fiti convinsi de hotararea guvernului meu de a depune, in acest sens, un intens efort de explicare in tara mea. - Ce ati recomanda Romaniei sa nu faca pentru a nu pune in pericol aderarea sa la UE, la 1 ianuarie 2007? - Romania nu trebuie in nici un caz sa-si slabeasca eforturile pe care le-a intreprins pe timpul negocierilor de aderare. Franta sustine calendarul 2004-2005-2007 definit la Copenhaga si confirmat la Bruxelles, adica incheierea negocierilor in acest an si semnarea tratatului de aderare comun cu Bulgaria, cat mai curand, in 2005. Aceste etape care urmeaza nu trebuie sa duca la o incetinire a ritmului de aplicare a reformelor. Franta este constienta de imensa munca depusa pana acum. Eforturi semnificative, scoase in evidenta de recentul raport anual al Comisiei Europene, sunt inca indispensabile intr-un mare numar de domenii, indeosebi in sectorul Justitiei si al Afacerilor Interne si, mai ales, in punerea in practica efectiva a reformelor curajoase deja decise. Franta se plaseaza alaturi de sora sa latina pentru a o asigura de sprijinul sau si a-i propune ajutorul si cooperarea sa in acest sens. Acesta este obiectivul principal al parteneriatului privilegiat, as putea spune chiar strategic, al carui continut va fi evocat cu ocazia primului seminar interguvernamental: sa punem relatiile noastre bilaterale substantiale, ancorate in istorie si confirmate de situatia actuala, in serviciul succesului aderarii, in ianuarie 2007, a Romaniei, care are vocatia de a deveni un membru influent si important al Uniunii Europene.