Parlamentarii UE sunt de partea românilor aflaţi în Italia

Secretarul general al Partidului Popular European, Antonio Lopez-Isturiz White, monitorizează situaţia explozivă de la Roma Partidul Românilor din Italia a organizat, ieri, un miting de

Secretarul general al Partidului Popular European, Antonio Lopez-Isturiz White, monitorizează situaţia explozivă de la Roma

Partidul Românilor din Italia a organizat, ieri, un miting de protest ca reacţie la ultimele declaraţii ale primarului Romei Walter Veltroni. Chiar dacă la manifestaţie au venit doar câţiva oameni, protestul a avut ecou în rândul parlamentarilor europeni.

Secretarul general al Partidului Popular European (PPE), Antonio Lopez-Isturiz White, a declarat, ieri, că PPE nu este de acord cu impunerea unor restricţii imigraţiei românilor, aşa cum a ameninţat că va cere UE primarul Romei, Walter Veltroni.

Potrivit presei italiene, primarul Romei, confruntat cu o creştere a criminalităţii puse pe seama cetăţenilor români, ar fi avertizat autorităţile de la Bucureşti că, dacă nu vor lua măsurile cuvenite, se va adresa direct Uniunii Europene, pentru a cere control asupra fluxului de imigranţi provenind din România.

"Singurul lucru pe care l-ar putea face o astfel de declaraţie este să escaladeze, să determine măsuri asemănătoare şi în alte părţi ale Europei", este de părere Antonio Lopez-Isturiz White. "Suntem absolut împotrivă, PPE nu susţine astfel de situaţii", a adăugat el. Pe de altă parte, spaniolul Antonio Lopez-Isturiz a spus că urmăreşte cu atenţie situaţia românilor din Italia.

Mai mulţi carabinieri decât protestatari

Mitingul organizat de Partidul Românilor din Italia a început la ora 17.00, aşa cum fusese programat, în Piaţa San Marco, în plin centru al Romei. Participarea a fost însă sub aşteptări: din cei peste un milion de români care trăiesc în Italia, la demonstraţie s-au prezentat aproximativ 20.

Practic, la mitingul românesc organizat în centrul Romei au fost mai mulţi carabinieri şi forţe de poliţie decât protestanţi. Printre demonstranţi a fost şi preotul Ştefan Popa, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române în Italia.

Cine încalcă legea să plătească!

Demonstranţii, reprezentanţi ai unor asociaţii româneşti, au afişat pancarte pe care scriau "Comunitatea română este contra infracţionalităţii" şi "Românii sunt deschişi dialogului cu autorităţile". Ce susţin reprezentanţii asociaţiilor româneşti din Italia? "Mi se pare cel puţin nedrept că 95 la sută din românii care trăiesc în Italia suferă din cauza câtorva infractori.

Cred că normal ar fi ca autorităţile italiene să pedepsească infracţiunile, care nu au nicio legătură cu naţionalitatea. Aşa ar fi normal: cine încalcă legea să plătească, să facă puşcărie cum se face în România", ne-a declarat Iulian Mantea, reprezentantul unei asociaţii româneşti din Peninsulă.

Absolut toţi demonstranţii susţin acelaşi lucru: că majoritatea românilor care trăiesc în Italia îşi văd de treabă, muncesc şi respectă legile însă imaginea lor suferă din cauza unei minorităţi isignifiante procentual.

Profilul imigranţilor români din Peninsulă

Românii din Italia nu sunt toţi la fel. Unii, cei "cu vechime", se consideră ca făcând parte dintr-o clasă socială superioară celor care au venit în "cizmă" după ridicarea obligativităţii vizelor, în 2002. Cei care au un loc de muncă stabil sunt la fel de critici ca şi italienii în raport cu "aventurierii" care fac obiectul scandalului declanşat de primarul Romei. În linii mari, românii din Italia pot fi catalogaţi ca făcând parte din trei categorii.

Integraţii

Sunt românii din prima generaţie, care au emigrat în Italia imediat după 1990, "pe vremea vizelor". Fac parte din categoria celor care nu doresc să se mai întoarcă în România - poate doar la pensie. Au poziţii stabile în societate, unii au reuşit chiar să îşi depăşească atât condiţia de emigrant, cât şi nivelul profesional. O bună parte dintre aceştia au întemeiat familii mixte, româno-italiene.

Ca şi italienii, nu îi privesc cu ochi buni pe conaţionalii care "strică imaginea": "Când am venit noi aici, în primii ani după Revoluţie, eram foarte bine văzuţi. Exista atunci mafia albaneză: tâlhari, proxeneţi… toate jurnalele de ştiri începeau cu albanezii.

Românii erau apreciaţi de comunitatea italiană pentru că-şi vedeau de treaba lor… acum am luat locul albanezilor din cauza unei minorităţi de infractori şi boschetari. Au dreptate italienii că vor să îi trimită în România", ne-a spus Dan Dumitrescu, unul dintre "integraţii" care lucrează la Roma, la postul TV SKY.

Lucrătorii temporari

Sunt cei care au venit în Italia după ridicarea obligativităţii vizelor, "stranierii". Majoritatea bărbaţilor lucrează în construcţii, femeile sunt asistente medicale sau fac baby-sitting. Muncesc din greu să îşi întreţină părinţii sau copiii rămaşi în România. Nu şi-au propus să rămână definitiv în Italia, doar să lucreze câţiva ani cât să strângă bani pentru achiziţia sau renovarea unei case, pentru o maşină, poate pentru a deschide o mică afacere în România. Chiar dacă nivelul de educaţie este inferior, majoritatea sunt serioşi, muncitori şi sociabili.

Interlopii

Sunt categoria socială de români ameninţaţi cu expulzarea. Majoritatea au venit în Italia după eliminarea obligativităţii vizelor. Nu lucrează, unii sunt alcoolici, trăiesc din furtişaguri, cerşit şi tâlhării. Sunt peste tot: în gările şi autogările din marile oraşe italiane, în parcuri, în boscheţi.

Cerşetorii sunt foarte agresivi, stresează turiştii chiar şi pe terasele localurilor centrale. Colonii de rromi originari din România au apărut chiar şi în zone istorice din centrul Romei. Cât priveşte infractorii care aveau interdicţie de intrare în Italia, mare parte a putut reveni după intrarea României în UE.