Pariul unui miliardar: Societatea perfectă, utopie în largul oceanului

Un magnat al internetului, sătul de civilizaţia pervertită, vrea să trăiască într-o lume nouă, eliberată de jugul oricărei forme de guvernământ. Aşa că finanţează construirea unei platforme uriaşe, unde visul său poate deveni realitate.

Pare să fie intriga unuia dintre filmele Bond mai vechi: un mogul investeşte o parte din averea sa într-o proprietate aflată în mijlocul apelor internaţionale.

Un personaj cu concepţii liberale i se alătură şi începe să recruteze cetăţeni care, ca şi el, sunt nemulţumiţi de civilizaţia actuală. Împreună, ei pun bazele unei minunate lumi noi.

Oricât de incredibil ar părea, se întâmplă în realitate. Anul trecut, compania Seasteading Institute a făcut publice primele planuri detaliate ale utopicului proiect.

Prima fază, care ţine de arhitectura noii lumi, este finanţată de miliardarul Peter Thiel, cofondatorul PayPal, cel mai mare site care se ocupă cu intermedierea plăţilor şi transferurilor electronice de bani.

În 2002, PayPal a fost cumpărat de eBay, cu 1,5 miliarde de dolari. Proiectul va atrage curând şi alte finanţări, iar compania speră ca anul acesta să înceapă construcţia unei versiuni la scară redusă, în golful San Francisco.

Oraş plutitor de 12.000 de tone

Imaginile computerizate ale noii aşezări, denumită ClubStead, dezvăluie o structură colosală care cântăreşte 12.000 de tone şi este susţinută de patru piloni cu diametrul de 9,14 metri fiecare. La „bord” pot locui 270 de persoane cărora nu le vor lipsi magazinele, birourile şi mijloacele de transport.

Vor avea, de asemenea, un hotel şi un centru spa. Deşi pare că structura este fixă, în realitate ea se va mişca, fiind propulsată de patru motoare diesel care vor produce şi energie utilitară pe platformă. „Creierul” din spatele proiectului este Patri Friedman, nepotul lui Milton Friedman, economistul care a câştigat premiul Nobel.

„Dacă reuşim să transformăm oceanul într-o nouă frontieră unde diferite grupuri de oameni îşi pot întemeia propriile ţări, atunci întreaga lume va lua aminte, va putea să vadă ce funcţionează şi ce nu, astfel încât toată lumea să beneficieze. America a fost fondată de pionieri care au vrut să aibă propria societate care să le reflecte valorile politice şi religioase”, a declarat Patri Friedman, citat de cotidianul „The Times”.

Fondatorii Seasteading Institute speră ca, în cele din urmă, să creeze o nouă naţiune care să se ghideze după propriile legi şi cu care guvernul să interfereze cât mai puţin posibil. Însă până a ajunge acolo, trebuie mai întâi construită structura pe care să locuiască viitoarea comunitate. Deocamdată, aceasta este în faza de design.

Costurile vieţii pe mare

Friedman a calculat costurile vieţii pe platformă în mijlocul oceanului şi a ajuns la concluzia că sunt comparabile cu cele ale vieţii pe uscat (aproximativ 2.174 de dolari pe metru pătrat). „Aceste costuri sunt echivalente cu preţurile proprietăţilor din Silicon Valley, Manhattan sau Londra”, spune Friedman.

„Nu sunt accesibile pentru mulţi oameni în acest moment, dar bine că măcar nu costă mai mult.” Pe termen lung, Friedman speră să construiască o mică „flotă” de case plutitoare, desfăşurate pe o suprafaţă de aproximativ 320 de kilometri din teritoriul unei ţări care să le acorde statut cvasi-suveran.

Cum se construieşte propria micronaţiune? Premisa nu este de a înălţa un steag deasupra structurii cu pricina şi de a cere recunoaşterea ONU. „Pe termen scurt, ne dorim să căpătăm statutul de nave”, spune Friedman.

„Abia după o perioadă îndelungată vom încerca să ne câştigăm suveranitatea.” Potrivit legii internaţionale, navele se află sub jurisdicţia ţării al cărei steag îl arborează până când se află la o distanţă de 12 mile marine (22,2 kilometri) de o alta. Unele ţări, precum Panama sau Liberia, îşi oferă steagul aproape oricui plăteşte o taxă.

În transportul maritim, acestea sunt cunoscute drept state cu steaguri de convenienţă. Dar chiar dacă navele-case s-ar afla, de exemplu, sub incidenţa legii liberiene, e improbabil că autorităţile dintr-un stat sărăcit din vestul Africii se vor interesa de ce se întâmplă la bordul unei ambarcaţiuni aflate pe coasta de vest a Americii.

Patri Friedman, „creierul” din spatele proiectului futurist

O idee veche

Ideea de a crea o comunitate pe mare nu este nouă. Cel mai cunoscut şi recent exemplu este „Freedom Ship”, primul oraş plutitor al lui Norman Nixon, un impresar din Florida care se autoproclamă „inginer profesionist”.

Spre sfârşitul anilor ’90, Nixon a promis că va construi o ambarcaţiune de 1.371 de metri – aproximativ de patru ori lungimea celei mai mari nave de pasageri din lume, „Queen Mary 2” – din sute de celule de oţel care să formeze o bază puternică. „Freedom Ship” urma să găzduiască o comunitate care s-ar fi aflat în continuă mişcare în jurul lumii.

Costul navei a fost estimat la şase miliarde de dolari în 1999. Totuşi, în 2002, suma s-a ridicat la 11 miliarde de dolari. Ultima ştire pe această temă, din iulie 2008, anunţa dificultatea lui Nixon de a obţine finanţare.

O locuinţă de pe ClubStead va avea un preţ de 2.174 de dolari pe metru pătrat