Parfumul, un mijloc de exprimare a caracterului şi personalităţii

Cum alegem un parfum, cum îi accentuăm mirosul sunt preocupări moştenite încă din antichitate, în care îngrijirea corpului era esenţială. În secolul al XVIII-lea, Jean-Baptiste Grenouille,

Cum alegem un parfum, cum îi accentuăm mirosul sunt preocupări moştenite încă din antichitate, în care îngrijirea corpului era esenţială.
În secolul al XVIII-lea, Jean-Baptiste Grenouille, lipsit de simţul mirosului chiar de la naştere, îşi dezvoltă un simţ olfactiv superior, cu ajutorul căruia creează cele mai bune parfumuri din lume. Povestea întunecată a căutării aromei perfecte este subiectul romanului lui Patrick Susskind - "Parfumul", a cărui ecranizare a fost lansată recent şi bine primită de publicul parizian. În acest sezon în care preocuparea pentru frumuseţe a devenit aproape o obligaţie a oricărei femei, ne amintim de farmecul discret al unui parfum bun. Ars ca jertfă adusă zeilor în templele egiptene, parfumul şi producerea sa au depăşit de mult stadiul de meşteşug, trecând la cel de artă.
Camille Goutal, specialist al liniei "Annick Goutal Perfumes", dezvăluia într-un interviu pentru BBC News că "omul, care poate distinge între mai mult de 10.000 de mirosuri, îşi alege partenerul după miros. Aşa că, aveţi grijă!"
Francois Coty, un pionier al meşteşugului aromelor
Un inovator în domeniul aromelor este Francois Coty, primul care şi-a dat seama de avantajul vinderii esenţelor în sticluţe mici, gata pregătite, şi care a prevăzut importanţa unui ambalaj atrăgător. Aroma care l-a propulsat ca maestru al domeniului este cea de trandafiri, "La Rose Jacqueminot", în 1904. Un parfum are trei note, spun specialiştii, nota superioară, a capului, cea medie, a inimii, şi cea de adâncime, nota de bază. Notele superioare sunt volatile şi se evaporă cel mai repede. Metodele de a crea parfumuri noi se bazează pe procese complexe ce îmbină notele naturale şi cele chimice care, spre surprinderea multora, sunt de multe ori mult mai costisitoare şi mai dificil de obţinut. Unele laboratoare producătoare de parfumuri folosesc un aparat inovator, care se numeşte "headspace" şi care este, într-o explicaţie schematică, un recipient terminat cu o pâlnie care, plasată în apropierea unui miros, îl poate absorbi. Ulterior, acesta este secţionat în nuanţe de bază la nivel molecular, iar apoi computerizat, informaţia este înmagazinată şi compoziţia recreată artificial. Acest procedeu este extrem de util, mai ales în cazul unor plante pe cale de dispariţie şi al mirosurilor speciale din zone mai puţin accesibile, cum sunt pădurile tropicale.
Cum pulverizăm un parfum pentru a-i prelungi persistenţa
Cumpărarea unui parfum este de obicei un moment plăcut care poate aluneca însă, cu uşurinţă, spre confuzie. Alegerea unei arome este dificilă din multe motive, în primul rând pentru că mirosul se modifică la puţin timp de la pulverizare, iar pe de altă parte, după ce petreci 10 minute probând diverse arome, devine aproape imposibil să mai distingi vreun miros, mai ales unul care îţi place. Pentru asta există câteva trucuri care te pot salva în astfel de situaţii. Parfumul se testează direct pe piele şi nu pe mostre de hârtie, care oricum dau informaţii relevante abia după 10 minute. O altă problemă este persistenţa parfumurilor, care de multe ori nu este satisfăcătoare. Ideală ar fi, în funcţie de posibilităţi, aplicarea acestuia în mai multe straturi: gel de duş, loţiune de corp şi, abia în final, parfum, toate din aceeaşi gamă, fireşte. Loţiunea de corp trebuie aplicată în primul rând pe picioare, pentru ca ulterior mirosul să îşi urmeze traseul normal şi să urce spre trunchi şi cap. Parfumul, pe de altă parte, trebuie aplicat pe încheietura mâinii, pe păr, în spatele genunchilor şi pe gât pentru a obţine un maximum de persistenţă. Parfumul, provenind din latinescul "per fume"-"prin fum" devine o dublare olfactivă a personalităţii noastre sau, cel puţin, a imaginii pe care vrem să o construim, aşa că alegerea unui parfum nu e un lucru simplu.