Parcul Natural Comana, la doi paşi de Bucureşti

O rezervaţie unică în Europa, care include zeci de specii de plante şi animale protejate de legile internaţionale, este considerată a doua deltă a României. La câţiva zeci de kilometri

O rezervaţie unică în Europa, care include zeci de specii de plante şi animale protejate de legile internaţionale, este considerată a doua deltă a României.

La câţiva zeci de kilometri de Capitală, se află cea mai mare arie protejată din Câmpia Română. Este vorba despre Parcul Natural Comana, care se întinde pe 25.000 de hectare şi cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Specialiştii susţin că "Delta de lângă Bucureşti" ocupă locul doi ca biodiversitate, după Rezervaţia Delta Dunării.

Parcul Comana e situat undeva la mijlocul distanţei dintre Bucureşti şi Giurgiu. Cea mai uşoară cale de acces e drumul care duce în comuna Grădiştea. Parcul a fost înfiinţat în 2004, decizia de constituire a ariei protejate fiind adoptată în baza documentaţiei tehnice şi ştiinţifice elaborate încă din 1954, de către Academia Română.
În urmă cu jumătate de secol, specialiştii au vrut să delimiteze, în vederea protejării, două arii floristice şi faunistice unice în România.

Academicienii le-au numit "Rezervaţia ştiinţifică de ghimpe" şi "Rezervaţia ştiinţifică de bujor". În 2004, Balta Comana a fost declarată rezervaţie naturală şi zonă de protecţie avifaunistică, reunind cele două zone de protecţie.

Cinci sate trăiesc în aria protejată

Chiar dacă este o arie protejată, suprafaţa parcului include şi cinci sate: Comana, Vlad Tepeş, Budeni, Fălăştoaca şi Grădiştea. Din acest motiv, o mare parte a parcului e folosită pentru păşunat şi pentru terenuri agricole. Sătenii nu au voie să cultive însă decât în zonele admise de lege şi au mare grijă unde îşi lasă animalele la păscut.

Cunoscută mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici, zona are un farmec aparte. Pădurile de stejar şi de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervaţiei cuprinde multe specii de plante şi de animale protejate prin convenţii internaţionale. O parte dintre habitatele din rezervaţie se regăsesc însă numai parţial în Convenţia de la Berna.

Plante pe lista roşie europeană

Specialiştii au identificat multe specii de floră şi faună care se află pe lista roşie europeană, fiind reprezentative cu un procent ridicat, atât în cadrul ariei respective, cât şi la nivel naţional. Parcul, administrat de Romsilva, cuprinde aproximativ 300 de hectare de zone umede mlăştinoaşe, fapt pentru care e considerat cea mai mare zonă umedă din sudul ţării. Aici trăiesc 141 de specii de păsări, 19 specii de peşti şi 31 de specii de mamifere. Există două tipuri de peşti, ţigănuşul şi cleanul de Comana, care trăiesc numai în zonă.

Cărămizile de la vetre, luate de turişti

Directorul parcului spune că a impus reguli stricte pentru turiştii dornici de plimbări pe lac. "Deplasările pe Neajlov şi Balta Comana trebuie făcute cu bărci fără motor, pentru că multe dintre ecosistemele din zonele umede sunt foarte sensibile", arată Valentin Grigore, directorul Parcului Natural Comana. El mai spune că a amenajat câteva locuri pentru camparea turiştilor, unde a pus vetre din cărămidă pentru aprinderea focului în siguranţă, însă nu mică i-a fost mirarea când a văzut că vetrele au dispărut cu totul.

Turiştii au furat cărămizile şi au stricat vetrele create pentru ei. Pentru a menţine curăţenia în parc, administratorii apelează adesea la ajutorul copiilor de la şcolile din satele învecinate. Astfel, periodic, elevii vin şi adună deşeurile lăsate peste tot de turişti. În parc, au fost amenajate locuri speciale pentru aruncarea deşeurilor, însă de cele mai multe ori sticlele de plastic sunt aruncate peste tot. Popasurile în Comana sunt permise numai la Cabana Fântâna cu Nuci şi în Poiana Fântâna cu Nuc. Există şi alte şapte locuri de cazare la particulari, dar pentru a putea înnopta în parc trebuie făcută rezervare cu mai mult timp înainte.

Plimbări cu barca fără motor

Cei care vor să se simtă ca în Delta Dunării pot face plimbări cu barca prin stufărişul de pe lac. O plimbare de o oră costă 50 de lei. Escapadele de pe lac se fac numai însoţiţi de ghidul de la parc, care e singurul care ştie canalele. "Altfel, te pierzi. Până să ajungi la ochiul mare, sunt multe locuri prin care trebuie să treci şi, dacă nu le ştii, ai şi toate şansele să te rătăceşti", spune Ion Dorobanţu, unul dintre ghizi. Pe lac pot fi văzute multe raţe, care trăiesc în colonii. În urmă cu câţiva ani, până să fie declarată arie protejată, aici era permisă vânătoarea.

În mai, are loc "Sărbătoarea Bujorului"

În parc pot fi vizitate două rezervaţii unice în România, de ghimpe şi de bujor românesc. Ghimpele poate fi văzut în comuna Comana şi zona unde este din abundenţă e cunoscută sub denumirea de "Oloaga Grădinari". Pentru că se dezvoltă sub copacii din pădure, trebuie căutat cu atenţie la baza arborilor. Specialiştii parcului susţin că ghimpele, deşi e plantă mediteraneeană, creşte aici deoarece parcul se află la confluenţa dintre două microclimate.

Rezervaţia de bujor românesc, denumită "Padina Tătarului", poate fi întâlnită la câţiva kilometri de Comana, în arealul comunei Mihai Bravu. Bujorul românesc de aici are flori roşii şi petale mai puţine decât bujorul de grădină. Se găseşte mai ales în locurile însorite ale parcului. Pentru a sărbători unicitatea rezervaţiei de bujor, sătenii din comuna Mihai Bravu organizează în luna mai "Sărbătoarea Bujorului". Mai există şi o rezervaţie de lăcrămioare, în comuna Călugăreni, dar zona nu a fost inclusă sub tutela rezervaţiei atunci
când s-au făcut actele de înfiinţare.

Împăduriri în zona apropiată de mănăstire

Şi pădurile de pe întinsul parcului sunt demne de admirat. Ele cuprind specii caracteristice zonei sudice, precum stejarul pufos, jugastrul, ulmul, teiul şi stejarul brumăriu. La baza arborilor cresc plante rare, ca laleaua pestriţă, leurda, rodul pământului sau gura lupului.

Chiar la marginea pădurii, în apropierea zonelor protejate, se află Mănăstirea Comana, ridicată în timpul domnitorului Radu Şerban şi refăcută de Şerban Cantacuzino. Se spune că această mănăstire a fost construită pe ruinele celei ctitorite de Vlad Ţepeş, acum peste 500 de ani. O legendă spune că lângă fântâna cu nuc, aflată în parc, ar fi fost ucis Vlad Tepeş, după ce a fost eliberat de Matei Corvin.

Pe aceste meleaguri istorice, Organizaţia WWF împreună cu Tetra Pak România au lansat anul trecut un proiect de împădurire. Înainte de a deveni arie protejată, în această zonă, pădurile au fost tăiate fără măsură, iar din loc în loc pot fi văzuţi copaci mai tineri, răsăriţi din rădacinile celor vechi. Într-o primă fază, angajaţii celor două organizaţii au plantat 200 de puieţi de stejar în interiorul ariei protejate. Acum vor să se extindă şi în afara lui.

"Am participat împreună cu WWF la Programul Dunăre-Carpaţi România, la împădurirea unui hectar de pădure în Parcul Natural Comana. Ne-am angajat să sprijinim şi lucrările de întreţinere a puieţilor, timp de 5 ani, adică atât cât este necesar pentru a ne asigura că tot ce plantăm va rezista în timp şi se va dezvolta armonios", a precizat Cătălina Siriteanu, director de comunicare de la Tetra Pak.

Scandal cu soia modificată genetic

În urmă cu doi ani, Organizaţia Greenpeace a descoperit că SC Grivco SA a cultivat ilegal soia modificată genetic pe terenurile agricole incluse în Parcul Natural Comana. Oamenii de la Greenpeace au atras atenţia autorităţilor locale că există o hotărâre a guvernului care interzice cultivarea organismelor modificate genetic în ariile protejate şi la o distanţă mai mică de 15 km faţă de acestea.

Plantaţiile de soia modificată genetic au fost descoperite în Câmpia Burnaz, de-a lungul Dunării, pe nişte foste terenuri mlăştinoase, adică la mai puţin de doi kilometri de pădurile cu înaltă valoare de conservare, situate la marginea rezervaţiei.

"OMG-urile nu ar trebui să fie găsite în inima unei arii protejate, cum este Comana, o bijuterie a biodiversităţii româneşti", a declarat Gabriel Păun, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace. Organizaţia a apelat la un laborator de specialitate de la Viena, care a stabilit cu certitudine că pe aproximativ 3.000 ha a fost cultivată soia modificată genetic. După acest protest, nu s-au mai înregistrat incidente de acest fel.