Parcul Naţional Piatra Craiului, asaltat de drujbe

Defrişările abuzive constituie una dintre rănile ecologice ale României. Lipsa pădurilor a dus la eroziunea solului . Începute în urmă cu câţiva ani, tăierile de copaci din comunele

Defrişările abuzive constituie una dintre rănile ecologice ale României. Lipsa pădurilor a dus la eroziunea solului .

Începute în urmă cu câţiva ani, tăierile de copaci din comunele apropiate Parcului Naţional "Piatra Craiului" continuă şi acum. Inspectorii silvici de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic Ploieşti au depus în ultimele şase luni peste 20 de plângeri penale pentru tăierile ilegale din zona Rucăr. Aceeaşi situaţie se întâlneşte în multe zone din judeţele din sudul şi vestul ţării. În opinia specialiştilor, tăierile arborilor sunt posibile pentru că, odată ce şi-au primit pădurile înapoi, mulţi dintre proprietari nu le-au înscris în niciun fel de ocol silvic.

În zona Rucăr, suprafeţele de pădure retrocedate sunt mici, de aproximativ trei hectare, ceea ce îngreunează asocierea proprietarilor pentru înfiinţarea de ocoale silvice private. "Direcţiile silvice au obligaţia să mai asigure paza 180 de zile după retrocedare", spune Daniel Răducan, inspector-şef adjunct de la Inspectoratul de Regim Silvic Ploieşti. Conform legislaţiei în vigoare, proprietarii sunt obligaţi ca în termen de doi ani să planteze copaci, în cazul în care nu există regenerare naturală în zonele pe care le-au defrişat abuziv.

Versanţi dezgoliţi din cauza despăduririlor "Nu putem aproxima suprafaţa de pădure tăiată, pentru că e dispersată. Am găsit însă multe cazuri în care masa lemnoasă tăiată depăşea cinci metri cubi. Le-am dat la început avertismente, dar, dacă nu au înţeles, am făcut plângeri penale", a explicat Daniel Răducan. Acesta a adăugat că, din cauza defrişărilor fără discernământ, unii versanţi ai masivului au rămas dezgoliţi de-a dreptul. Există judeţe, mai ales în sudul şi sud-vestul ţării, unde nu există niciun ocol silvic privat. E vorba de Dolj, Olt, Dâmboviţa Argeş şi Mehedinţi.

"Nici în Prahova nu există un astfel de ocol silvic. Suprafeţele date proprietarilor sunt mici, ceea ce duce la fragmentarea pădurilor", spune Daniel Răducan. Întreţinerea unui hectar de pădure costă, în funcţie de zonă, între 25 şi 60 de lei. 1.000 de hectare, tăiate la Mehedinţi Şeful Direcţiei Silvice Mehedinţi, Ştefan Lăzărescu, spune că proprietarii de păduri predate din fondul forestier naţional refuză să înfiinţeze structuri silvice private. Potrivit lui Lăzărescu, din cauza dezinteresului manifestat de noii proprietari ai suprafeţelor silvice retrocedate în legătură cu obligativitatea de a-şi aronda pădurile la un ocol silvic, în Mehedinţi s-au produs tăieri ilegale pe aproape 1.000 hectare de păduri.

Deşertificarea, un alt efect al defrişărilor De la începutul anului, inspectorii silvici au constatat 20 de infracţiuni silvice frauduloase prin defrişarea a 470 metri cubi de masă lemnoasă. "Nu există preocupări nici în direcţia contractării direcţiilor silvice pentru serviciile de pază a pădurilor. Din totalul suprafeţei de 32.737 de hectare, aflată în administraţia unor persoane particulare sau unităţi juridice, doar pentru 8.905 hectare s-au încheiat contracte", a precizat Lăzărescu. Acesta a adăugat că lipsa de interes a proprietarilor de păduri creează probleme de mediu în zonele în care s-au efectuat tăieri nejustificate. În aceste zone, solul s-a erodat, iar fenomenul de deşertificare s-a accentuat. Specialiştii spun că fenomenul deşertificării e întâlnit şi în judeţul Dolj, în zona Dăbuleni-Mârşani, unde au avut loc tăieri masive.