Pamanturile plang dupa apa "furata" de hotii de cabluri si conducte

* Ei au distrus culturile, statiile de irigatii, liniile electrice sau adaposturile pentru animale * Riposta fortelor de ordine - inexistenta!

O alta problema grava cu care se confrunta lucratorii si tehnicienii din Insula Mare a Brailei o reprezinta distrugerile provocate de diverse persoane care si-au facut un mod de viata din furturi. In momentul de fata, in sudul Insulei, practic, pe circa 16.000 de hectare nu pot fi amenajate sisteme de irigatii deoarece statiile de pompare, liniile de inalta tensiune, conductele din aluminiu, cablurile de forta si alte accesorii au fost taiate, sparte cu barosul si incarcate in remorcile care le-au dus in depozitele de fier vechi. Pamanturile plang acum dupa apa ce ar fi trebuit adusa prin canalele pline de mal si de stuf. Asa cum plang acum si lanurile de porumb distruse de diversi raufacatori. Pentru ca se apropie vremea culesului, diversi oameni din satele aflate in balta intra cu carutele trase de cai in holda, se invart in loc, culcand la pamant plantele pe cateva hectare. Cand vine combina, porumbul de pe respectivele terenuri nu poate fi recoltat. Hotii abia asteapta sa plece utilajele. Noaptea, ei revin cu carutele, strang manual porumbul si-l duc in propriile gospodarii sau direct in targurile de cereale, unde incaseaza un pret bun fara sa miste un deget. In Insula mai existau saivane in care puteau creste sute de mii de oi. Au mai ramas in picioare doar cativa stalpi din beton, si aceia sparti, parca, de bombe. Grajdurile pentru cresterea bovinelor au fost, de asemenea, distruse, ca si septelul. Refacerea tuturor acestor bunuri presupune investitii de milioane de dolari. Lipsa lor inseamna pierderi de mai multe milioane. Eficienta activitatii desfasurate in Insula Mare a Brailei ar putea fi cu atat mai mare, daca acolo, pe loc, s-ar inchide circuitul productie vegetala - zootehnie - centre prelucratoare de carne si lapte. Din pacate, in lipsa fermelor zootehnice, distruse imediat dupa 1990, cand terenurile si saivanele au fost concesionate unor cetateni arabi care au ingrasat oi si berbecuti, i-au incarcat pe vapoare, fara sa-i intereseze nimic altceva, intreaga cantitate de porumb, grau, orz, orzoaica, soia trebuie scoasa din Insula si transportata pe Dunare in porturile care au instalatii de preluare. Din cauza secetei, cele mai multe puncte de preluare a recoltei au fost inchise. Exista riscul ca si navigatia sa fie oprita, si atunci pericolul este foarte mare, deoarece intreaga productie risca sa ramana pe Insula, unde nu sunt asigurate conditii de depozitare in siguranta. Oamenii sunt insa optimisti. Ei folosesc fiecare ceas al acestor zile insorite pentru a recolta cat mai mult din suprafetele ocupate cu floarea-soarelui, soia, porumb. In paralel, pe terenurile de pe care s-a recoltat graul se efectueaza udari, in vederea insamantarilor de toamna. Prima urgenta este rapita. In cateva zile, samanta pentru aceasta cultura trebuie sa se afle in sol. Urmeaza graul si orzul. Va incepe recoltatul porumbului. Asa cum aratam, sunt estimate productii de 9.500-10.000 kg boabe stas la hectar. Si asta intr-un an greu, in conditii climatice deosebit de vitrege, pe care specialistii Insulei Mari a Brailei au stiut sa le depaseasca aplicand tehnologii de varf, reguli agrotehnice moderne, dupa care se face agricultura in statele dezvoltate din vestul Europei si din America.