Pământ roditor obţinut din gunoi

Compostarea deşeurilor organice menajere din propria gospodărie reduce poluarea, scade cheltuielile cu fertilizarea solului şi pe cele de salubrizare Natura transformă reziduurile organice

Compostarea deşeurilor organice menajere din propria gospodărie reduce poluarea, scade cheltuielile cu fertilizarea solului şi pe cele de salubrizare

Natura transformă reziduurile organice în humus, în câţiva ani. Omul poate obţine într-un timp mult mai scurt ceva comparabil calitativ - compostul.

Procesul compostării sau al reciclării deşeurilor organice, în propria gospodărie, este la noi o tradiţie pe cale de dispariţie. Din comoditate, oamenii apelează, pentru orice gunoi, la serviciile de salubrizare, iar pentru regenerarea pământului cumpără îngrăşăminte chimice, nocive prin efectele lor poluatoare asupra solului şi a producţiilor vegetale.

Reciclarea deşeurilor organice

Cu o minimă disciplină autoimpusă, în fiecare gospodărie s-ar putea obţine compostul, atât de asemănător cu humusul hrănitor şi afânat din pădure.

Prima condiţie pentru realizarea procesului de compostare este colectarea selectivă a gunoaielor, în propria gospodărie. Aceasta presupune strângerea resturilor vegetale şi animale, separate de celelalte gunoaie.

De asemenea, câteva cunoştinţe de bază sunt strict necesare, ca şi consultarea, la nevoie, a unui specialist. Reţeta compostului include trei ingrediente de bază : "maro"- frunze moarte, crengi şi ramuri uscate, "verzi" - iarbă tăiată, resturi vegetale, bucăţi de fructe; apă.

De asemenea, mărunţirea tuturor ingredientelor este foarte importantă, ca şi aşezarea lor, în straturi alternative, "maro" şi "verzi", de grosimi comparabile, alcătuind o stivă 1 mc, direct pe pământ. Pentru a-i atenua salinitatea, în compoziţie se va adăuga şi bălegar.

O dată pe săptămână, componentele trebuie amestecate, astfel încât, materia umedă să ia locul celei uscate. În restul timpului, stiva poate fi acoperită cu o folie de plastic. După una-două luni, se obţine compostul care, înainte de a fi utilizat ca îngrăşamânt în grădină, se lasă să se odihnească una-două săptămâni.

Compostarea în spaţii închise

Pentru cei care nu au grădină, această reciclare a deşeurilor organice se poate face şi în interior, compostul obţinându-se mai repede, în două, până la cinci săptămâni.

În acest caz este necesară amenajarea unui loc special de colectare, pentru care se recomandă utilizarea unui vas de plastic care va fi perforat cu găuri de câţiva milimetri, la baza şi pe pereţi.

Acest vas va fi înfăşurat în hârtie şi se va aşeza pe o cărămidă în alt vas mai mare care se va acoperi cu un capac. Este foarte important să se ţină evidenţa succesiunii straturilor "maro" şi "verzi", când se introduce gunoiul.

Altă metodă de compostare în gospodărie este cea în care se utilizează anumiţi viermi, cunoscută ca "vermicompostare".

Avantajele "transformării" gunoiului

Metodă ecologică prin care orice cetăţean poate contribui la reducerea cheltuielilor de salubritate din localitatea în care trăieşte şi, în acelaşi timp, procedeu artizanal de obţinere a unui pământ hrănitor şi nepoluant, compostarea prezintă mai multe beneficii.

Cel mai important avantaj este acela că, pus la baza plantelor, compostul îmbogăţeşte solul sărac în substanţe hrănitoare, contribuie la însănătoşirea plantelor şi la creşterea recoltei. Prin aceste efecte benefice, compostul face inutile chimicalele folosite la fertilizarea solului şi la alungarea dăunătorilor.

Purificator

Un alt aport important al compostului este cel de curăţare a solurilor contaminate cu metale grele, împiedicând absorbţia acestora de către plante sau migrarea lor în sursele de apă. De asemenea, absoarbe mirosurile toxice şi elimină din sol pesticidele şi hidrocarburile clorurate.

O altă consecinţă pozitivă a compostării este eliminarea obiceiului de a se da foc gunoaielor din grădină, practică cu risc de incendii şi de afectare a sănătăţii, prin crize de asm, emfizem pulmonar, bronşită şi alergii, pe care fumul le poate declanşa.

Prin compostarea deşeurilor organice, în gospodării se reduce poluarea cu metan, întâlnită pe câmpurile cu gunoaie organice.

Avantajul economic este cel de reducere a costurilor de salubrizare, dar şi de fertilizare artificială.

Pericolele deşeurilor organice

În Statele Unite, peste 24% din totalul gunoiului solid este format din resturi vegetale şi animale care provin din gospodării. În opinia specialiştilor, deşeurile de origine organică nu ar trebui să se regăsească nici la gunoi, nici la uzina de incinerare.

Pentru că, pe de o parte, tratarea acestor deşeuri, conform standarelor, este un proces costisitor, cu multe abateri de la norme, ceea ce implică riscul transformării lor într-o importantă sursă de poluare cu metan şi alte susbtanţe toxice, iar pe de altă parte, alternativa obţinerii compostului, în gospodăriile individuale, reprezintă o importantă contribuţie la reducerea poluării şi a costurilor pe care le implică gestionarea deşeurilor organice de către firmele de salubritate.

Norme stricte pentru reciclare

Compostarea este practicată şi pe scară largă de către firmele de salubritate. În acest caz, respectarea normelor stricte de obţinere a compostului este foarte costisitoare. Iar neglijarea lor atrage consecinţe grave asupra mediului.

Compostarea defectuoasă poate polua solul cu substanţe nocive pentru plante, iar metanul care se degajă în cantităţi mari, într-o asemenea situaţie, contribuie, mai mult decât dioxidul de carbon, la încălzirea globală, sau poate genera explozii, prin acumulare în spaţii închise, în care se poate înfiltra. Din aceste motive, în 1999 Uniunea Europeană a emis "European Landfill Directive", cu norme stricte, în reciclarea deşeurilor, prin compostare.

Ţări precum Belgia, Olanda, Germania şi Austria le respectă, în timp ce Marea Britanie Spania, şi Italia prezintă întârzieri. În România, subiectul compostării, ca alternativă ecologică şi economică la soluţia gropii de gunoi, nu se pune încă, neexistând nici măcar o preocupare de instruire a cetăţenilor, în privinţa practicării compostării în gospodării.

Nu orice deşeu organic este compostabil

Colectăm: hârtie, zdrenţe, coji de ou, cenuşă de lemn, resturi de fructe şi legume, păr, blană, frunze, rumeguş, crengi.

Nu colectăm: cărbuni şi cenuşă de cărbune, unt, ouă, plante cu paraziţi, resturi de carne, oase de peşte, crengi tratate cu chimicale.

Despre compostare ar trebui să se înveţe la şcoală. S-ar crea astfel o responsabilitate care ar contribui la reducerea munţilor de gunoaie din oraşele în care trăim!
Răzvan Popescu, specialist la Centrul de consultanţă ecologică Galaţi

40% din deşeurile menajere din Europa sunt de origine organică