Pâinea isihastă

se mănâncă niciodată carne - în schimb se consumă multă miere, care-i plăcea Mântuitorului - iar slujba de la miezul nopţii se ţine până dimineaţa. Viaţa monastică riguroasă respectă

se mănâncă niciodată carne - în schimb se consumă multă miere, care-i plăcea Mântuitorului - iar slujba de la miezul nopţii se ţine până dimineaţa. Viaţa monastică riguroasă respectă cu sfinţenie legile impuse de ctitorul mânăstirii, Sfântul Ierarh Calinic. Se spune că duhul ziditorului pulsează şi astăzi cu tărie în tot ce se săvârşeşte în liniştea şi izolarea acestui lăcaş-cetate. şi se mai spune că blestemul Sfântului Calinic le urmăreşte pe toate acele femei care i-au nesocotit porunca şi s-au aventurat după porţile mânăstirii. Poveştile abundă cu exemple de "răzvrătite" care au plătit scump îndrăzneala de a încălca legământul mânăstirii. Se spune chiar că şi Elena Ceauşescu, indignată de ordinul călugărilor, a insistat să pătrundă în incinta mânăstirii. Numai că jeep-ul în care se afla nu a mai pornit. I s-a înecat motorul. Iar la scurt timp, "sinistra lui soţie" era să-şi piardă viaţa în timpul unei vizite de lucru. Se spun multe lucruri despre semeaţa mânăstire Frăsinei. Dar mai ales despre pâinea tămăduitoare a călugărului Ghelasie. Pâinea isihastă - sau pâinea liniştii, după cum a numit-o călugărul. Nu are nimic secret în compoziţie - doar apă, sare şi făină. Dar are har. Se spune că multe boli a vindecat pâinea călugărului Ghelasie, frământată îndelung şi în rugăciune. şi asta nu e tot! După ce a fost frământată, coca este uscată întâi la soare, apoi la umbră - câtă vreme nu se ştie, e secret. şi se mai spune că, acolo, în înaltul piscului şi în tăcerea mânăstirii, în bătaia vântului şi a soarelui, turtele isihaste se coc smerite la focul rugăciunii rostite de un călugăr.

Pâine cu miere şi nuci
Ingrediente: 350 ml apă călduţă, 1 cub de drojdie proaspătă sau 1 1/2 pachet drojdie uscată, 2 linguriţe sare, 1 lingură miere, 350 g făină albă, 150 g fulgi de ovăz, 200 g nuci
Preparare: Se pun într-un vas drojdia dizolvată în puţină apă călduţă, sarea şi mierea şi se amestecă bine cu telul. Se adaugă făina cernută, fulgii de ovăz, nucile tăiate şi atâta apă călduţă cât e nevoie pentru un aluat potrivit de tare. Se frământă bine aluatul, se acoperă şi se lasă să crească la cald cca 30 de minute. Se mai frământă puţin. Se modelează coca în formă de pâine rotundă sau ovală, se pune într-o formă tapetată cu hârtie pergament (sau unsă cu margarină) şi se mai lasă să crească 15 minute. Se coace în cuptorul încins 30-35 de minute.

ştiaţi că?
În Roma antică, un sclav care ştia să facă pâine era de zece ori mai scump decât un gladiator.