Pâine, macaroane şi îngheţată cu bani UE

Dacă vrei să-ţi modernizezi brutăria sau să creşti capacitatea de producţie a fabricii de paste făinoase, poţi lua de la Uniunea Europeană fonduri nerambursabile de până la trei milioane de euro. O nouă sesiune de depunere a proiectelor europene pentru creşterea valorii adăugată a produselor agricole şi forestiere se va deschide în 2012.

Firmele care vor să acceseze bani europeni pentru procesarea unor produse agricole şi forestiere mai au de aşteptat până anul viitor. Schema de ajutor de stat N578/2009 aferentă Măsurii 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere", din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu o valoare totală de 200 de milioane de euro până în 2013, nu mai este funcţională în acest moment, pentru că s-au epuizat banii pentru acest an. Întreprinzătorii au putut să beneficieze de bani europeni pentru a face investiţii în producerea pâinii şi a pastelor făinoase ori în tăierea lemnului şi în 2008, prin intermediul schemei de finanţare XS13/2008 - predecesoarea schemei N578/2009.

Cine poate lua bani

Este de aşteptat ca schema care finanţează aceste proiecte să se reia şi în 2012, dacă se vor realoca bani din proiectele neimplementate, ne spune Marian Dobrilă, directorul executiv al Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE). De o asemenea finanţare vor putea beneficia nu numai producătorii de pâine, biscuiţi şi macaroane, dar şi firmele care fabrică dulciuri, îngheţată şi alimente fără gluten. Pe lista de activităţi mai figurează tăierea lemnului, alături de colectarea şi ambalarea ciupercilor de pădure şi a plantelor medicinale, precum şi producerea de biocombustibili.

Finanţarea se acordă atât întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), cât şi întreprinderilor mari, care nu vor primi însă ajutoare de stat în mod egal. Astfel, din cheltuielile eligibile ale IMM, Uniunea Europeană poate acoperi numai 40%, dacă proiectul se realizează în regiunea Bucureşti-Ilfov. Suma ajunge la jumătate din cheltuielile eligibile pentru celelalte şapte regiuni de dezvoltare. În cazul întreprinderilor mari, cotele de finanţare scad până la 20%, respectiv 25%. Regulile din ghidul de finanţare precizează clar că valoarea maximă a ajutorului nu poate depăşi trei milioane de euro pe proiect.

Probleme apărute

Consultanţii care s-au ocupat de asemenea proiecte spun că s-au lovit de mai multe piedici pe perioada derulării lor. „O mare cumpănă a fost când Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ne-a cerut ca la fiecare tranşă de plată să facem process-verbal de punere în funcţiune. Or, era imposibil să face asta, pentru că proiectul consta în linii de producţie funcţionale ca întreg şi ar fi trebuit să aşteptăm finalul proiectului pentru a ne recupera banii", ne spune directorul executiv al ACRAFE. Din fericire, această prevedere absurdă a fost înlăturată, iar proiectul a fost etapizat.

" O mare cumpănă a fost când Agenţia de Plăţi ne-a cerut ca la fiecare tranşă de plată să facem proces-verbal de punere în funcţiune.''
Marian Dobrilă director executiv ACRAFE

Ce nu decontează UE

Firmele care vor să acceseze schema de ajutor de stat N578/2009 aferentă Măsurii 123  din cadrul PNDR nu vor putea să deconteze toate cheltuielile de investiţii. De exemplu, construcţia şi modernizarea locuinţei este considerată investiţie neeligibilă, potrivit ghidului solicitantului. Uniunea Europeană nu finanţează nici achiziţionarea de bunuri second-hand şi nici cumpărarea terenului şi a clădirilor. Solicitanţii trebuie să ia în calcul şi faptul că banii de întreţinere şi de chirie a spaţiilor de lucru sunt suportaţi pe cheltuiala lor. La fel şi comisioanele bancare, costurile aferente unui contract de leasing şi cele generate de evoluţia cursului valutar. De asemenea, beneficiarii trebuie să suporte din propriul buzunar promovarea produselor pe piaţa internă. Nu în ultimul rând, UE nu decontează achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal ori destinate transportului de persoane.

Paste româneşti pentru americani

Firma condusă de Ioan Bercean a implementat până acum trei proiecte finanţate din fonduri europene Foto: www.citynews.ro

Ioan Bercean, directorul general al companiei autohtone Sam Mills din Satu Mare, recunoaşte că n-ar fi dus firma în rândul celor mai importante unităţi de morărit din Sud-Estul Europei fără banii europeni. Pentru a dezvolta producţia de mălai, făină, griş, paste făinoase şi ulei de porumb, managementul firmei a accesat trei finanţări din fonduri europene, din care două în cadrul SAPARD, în perioada 2004-2005 şi una în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în 2008. „Aceste finanţări nerambursabile au constituit un sprijin foarte mare în achiziţionarea unor utilaje şi tehnologii de ultimă oră în domeniul prelucrării cerealelor şi a fabricării pastelor făinoase", ne spune Bercean.

Ultimul proiect, cu o valoare totală de aproximativ 19 milioane de lei, dintre care 7,46 de milioane de lei au fost fonduri nerambursabile, este de departe cel mai mare dintre toate. Cu aceşti bani, obţinuţi pe Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere", beneficiarul a cumpărat utilaje pentru fabrica de paste din comuna Botiz, judeţul Satu Mare. Aşa a ajuns azi Sam Mills la o capacitate de măcinare a porumbului de 500 de tone/zi şi de 200 tone/zi, la grâu. Cum arată reţeta succesului pentru un solicitant de fonduri europene? „Realizarea unui proiect de succes depinde de gradul de motivare al celui care aplică", mărturiseşte Ioan Bercean.

Cei care au consumat din produsele Sam Mills asociază mai degrabă brandul cu pastele fără gluten marca „Arpis", la mare căutare în rândul persoanelor cu intoleranţă la aceste proteine de origine vegetală. Acestea sunt doar o parte dintre produsele pe care compania din Satu Mare le vinde în peste 40 de pieţe, printre care Statele Unite ale Americii, Africa de Sud, Italia, Elveţia şi Israel. Anul trecut, firma a avut o cifră de afaceri de 138,15 milioane de lei, în creştere cu 27% faţă de anul precedent.