Pădurile, la mila proprietarilor

În timp ce hectare întregi de fond forestier din Mureş sunt tăiate ilegal, autorităţile întârzie impunerea unor măsuri concrete, iar aplicarea sancţiunilor este lăsată la voia

În timp ce hectare întregi de fond forestier din Mureş sunt tăiate ilegal, autorităţile întârzie impunerea unor măsuri concrete, iar aplicarea sancţiunilor este lăsată la voia întâmplării.

Problema defrişărilor din munţii Mureşului a apărut imediat după 1990, în urma retrocedărilor. Nefiind administrate de direcţiile silvice, multe păduri de aici au dispărut.

Autorităţile afirmă că principalii vinovaţi de nerespectarea legii sunt cei aproximativ 5.000 de proprietari, care deţin circa 12.700 de hectare de pădure, fără vreun control şi fără pază, singurul interes fiind să defrişeze cât poate fiecare mai mult şi mai repede. În acest an se constată o creştere a numărului de infracţiuni la regimul silvic. Cu toate acestea,
rezolvarea dosarelor întocmite întârzie.

În timp ce hectare întregi de fond forestier sunt tăiate ilegal, autorităţile întârzie impunerea unor măsuri concrete, iar aplicarea sancţiunilor este lăsată la voia întâmplării

Problema defrişărilor din Mureş a apărut imediat după 1990, în urma retrocedărilor. Nefiind administrate de direcţiile silvice, multe păduri de aici au dispărut.

Autorităţile afirmă că principalii vinovaţi de nerespectarea legii sunt cei circa 5.000 de proprietari (cam 70% din proprietarii de păduri ai judeţului) având o suprafaţă totală de 12.700 ha fără vreun control şi fără pază, în care singurul interes e să taie cât poate fiecare mai mult şi mai repede.

"Putem considera că un sfert din proprietarii de pădure mureşeni încalcă legea. La unii, intenţia nu e de a tăia ilegal din propria pădure. Mulţi nu-şi fac contracte cu ocolul silvic pentru că nu ştiu sau nu vor, iar în momentul în care li se fură lemn din pădure, anunţă organele abilitate, şi abia după ce e avertizat sau amendat îşi face şi el contract.

Oricum, nu prea sunt conştienţi că paguba nu e numai a lor şi că pădurea e bun de interes naţional", spune Codruţ Bratu, şeful Inspectoratului Silvic şi de Vânătoare Mureş, care aparţine de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Braşov.

Direcţia Silvică Mureş speră ca ITRSV să ia măsuri în privinţa a tăierilor ilegale ce se fac frecvent în nord-estul judeţului, pe văile Mureşului şi Gurghiului, în jurul comunei Stânceni, pe valea pârâului Zebrac şi Mermezeu, Gudea şi Toaca, alt punct periculos fiind în zona ocolului privat Ghindari, lângă Sovata.

Infracţiuni în creştere, dosare tergiversate

Potrivit lui Cristian Chirteş, directorul Direcţiei Silvice, în acest an se constată o creştere a numărului de infracţiuni la regimul silvic.

În total, sunt 63 de infracţiuni până acum, dintre care 61 de dosare în curs de soluţionare şi doar două finalizate, unu cu amendă penală şi ultimul, pe data de 23 iunie, unde s-a pronunţat o sentinţă de şase luni de închisoare cu suspendare pentru un cetăţean, acuzat de tăierea propriilor arbori în comuna Petelea.

"Cam târziu, dar ne bucură faptul că au început să apară sancţiuni, inclusiv pentru refuzul de a face contract de pază. Până acum, am identificat, împreună cu ITRSV, circa 24 de hectare defrişate ilegal", afirmă directorul DS Mureş. Chirteş se plânge că dosarele trimise la poliţie şi parchete se tergiversează de ani buni. "La IPJ, am trimis 31 de dosare, aflate în cercetare, şi alte 30 sunt la Parchet", conchide Chirteş.

Statul, responsabil de marile defrişări

"Scutul pădurii" este un program de acţiune comună a direcţiilor silvice, a instituţiilor subordonate Ministerului Internelor, a autorităţilor de mediu şi ITRSV, instituţii care au semnat un protocol de informare reciprocă în privinţa defrişărilor ilegale.

Astfel, pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 15 ianuarie 2009, se stabileşte un grafic de acţiuni comune prin intermediul cărora instituţiile partenere să prevină şi să combată activităţile ilegale de tăieri de arbori. Acest program comun va aplicat cu precădere în perioada dinaintea sărbătorilor de iarnă.

De asemenea, sunt urmărite transportul ilegal cu verificarea documentelor ilicite, intrările de material lemnos de provenienţă ilegală, precum şi combaterea comercializării acestora. Nu în ultimul rând, sunt vizate gaterele unde se taie arborii.

În pofida acestor măsuri demne de laudă, se pare că tot statul este responsabil de "greul defrişărilor", pe care le face cu acte-n regulă. "Să vă dau un exemplu. Cota de tăieri este acordată de minister atât în terenurile Regiei Naţionale a Pădurilor, cât şi în cele private.

Astfel, Mureşul are 650.000 de metri cubi de exploatat anul acesta, dintre care 450.000 sunt ai Regiei, iar 200.000 sunt în păduri private. Ei bine, în Harghita, unde nu prea mai sunt păduri, cota e de 1.000.000 mc, dintre care doar 60-70.000 sunt în pădurile statului, iar restul e privat", a explicat Cristian Chirteş.

24 de hectare

- de pădure defrişate ilegal au fost identificate de la începutul anului până acum

Totul stă la mâna judecătorilor. Noi putem spune că am făcut absolut tot ce era posibil pentru a păstra aceste păduri la stat.
Cristian Chirteş,
directorul Direcţiei Silvice Mureş

Paza terenului, obligaţia proprietarului

Proprietarii de păduri şi de alte terenuri din fondul forestier proprietate privată au obligaţia să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.

Ei sunt obligaţi să le menţină în stare bună de sănătate şi să execute la timp lucrările de igienă, precum şi pe cele de protecţie.

Proprietarii privaţi de păduri au obligaţia să asigure paza acestora împotriva tăierilor ilegale de arbori, distrugerilor de seminţiş, incendiilor, furtunilor, păşunatului neautorizat.

Persoanele care execută exploatarea masei lemnoase sunt obligate să recolteze numai arbori marcaţi de personalul silvic.

Reducerea suprafeţei pădurilor proprietate privată este interzisă.

Şanse mici de păstrare a proprietăţilor foştilor grofi maghiari

Direcţia Silvică Mureş a atacat cu recurs toate sentinţele judecătoreşti prin care vechile familii nobiliare maghiare Bethlen, Kemeny şi Banffy au obţinut dreptul de proprietate asupra a 48.000 de hectare de pădure pe Valea Mureşului.

Pădurile aflate în litigiu au aparţinut grofilor şi baronilor unguri care au fugit cu armatele de ocupaţie din Transilvania, iar bunurile deţinute de ei pe teritoriul României au fost date în administrarea unei structuri special create, numită Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI).

Directorul DS Mureş, Cristian Chirteş, a declarat că aşteaptă sentinţa finală a instanţelor de judecată, însă, după cum au decurs lucrurile, spune că soluţiile vor fi favorabile urmaşilor familiilor nobiliare. "Vom rămâne cu 50-60.000 de hectare dacă hotărârile nu vor fi atacate. În 2005, la începutul procesului de retrocedare, aveam 112.000 de hectare", a spus Cristian Chirteş.

Cum Direcţia Silvică nu are calitate procesuală în aceste litigii, cea care trebuie să atace aceste hotărâri este Comisia Judeţeană de Fond Funciar, prin Instituţia Prefectului, care, de altfel, prin serviciul juridic al Prefecturii, apără interesele statului român - proprietarul pădurilor din România, RNP fiind doar administratorul lor.

Acest serviciu juridic se pare că nu s-a descurcat prea bine, iar Comisia Judeţeană de Fond Funciar, prin Instituţia Prefectului, nu pare prea preocupată să apere interesele Statului. "Totul stă la mâna judecătorilor. Noi putem spune că am făcut absolut tot ce era posibil pentru a păstra aceste păduri la stat", a afirmat Cristian Chirteş.