Pădurile din România suferă şi de stres

Un studiu al silvicultorilor arată că toate cele şase tipuri de păduri din ţara noastră sunt ameninţate de oameni Prima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar

Un studiu al silvicultorilor arată că toate cele şase tipuri de păduri din ţara noastră sunt ameninţate de oameni

Prima cercetare a habitatelor forestiere de interes comunitar realizată de specialiştii de la Facultatea de Silvicultură din Braşov arată că în România sunt şase tipuri de păduri puse în pericol de activităţile umane. Specialiştii au constatat că speciile aflate pe cale de dispariţie sunt cele de stejar pufos, arin alb şi arin negru.

Printre factorii de stres care ameninţă pădurea, cei mai importanţi sunt: fărâmiţarea proprietăţii, lipsa limitării speciilor în teren, înţelenirea solului, viituriile şi împăduririle cu alte specii decât cele aflate în teren. "Am constatat că cele mai reduse şi fragmentate ca suprafaţă sunt pădurile de stejari pufoşi, din Transilvania, care cresc pe nişte versanţi foarte abrupţi.

E foarte important ca suprafeţele pe care se întinde acest tip de arbore să nu fie reduse", spune Tudor Stăncioiu, unul dintre coordonatorii studiului. În opinia acestuia, în cazul în care într-un habitat cu anumite specii de arbori au loc împăduriri cu alte specii, atunci pădurea respectivă se schimbă, ceea ce reprezintă un pericol des întâlnit în România.

Creşterea suprafeţelor agricole reduce pădurile

Arinii albi şi negri sunt alte specii aflate în pericol. Cele din zonele montane sunt afectate de viituri. În schimb, speciile de arini care cresc în luncile joase de la câmpie şi deal sunt periclitate din cauză că sunt situate în imediata apropiere a localităţilor. "În acest caz, problema e că multe dintre locuinţele oamenilor au fost construite în apropierea pădurilor", spune Tudor Stăncioiu.

Stejarii, ulmii şi frasinii din pădurile crescute în lunci sunt periclitate în special din cauza regularizării râurilor şi a îndiguirilor, dar şi a extinderii suprafeţelor agricole.

Exploatarea turbei pune în pericol molidul

Silvicultorii care au contribuit la cercetare arată că o situaţie aparte o au turbăriile (pădurile de molid şi pin silvestru) din Moldova de Nord, Munţii Apuseni şi Munţii Parâng. "Aceste suprafeţe sunt ameninţate din cauza exploatării turbei, a drenărilor care au loc, precum şi din cauza exploatărilor forestiere", mai spune silvicultorul.
Specialiştii spun că stejarii şi carpenii din pădurile dacice (care cresc în lunci) sunt ameninţate în special de construcţiile din apropierea lor. Chiar dacă astfel de păduri sunt răspândite pe suprafeţe întinse, şi practic nu sunt ameninţate cu dispariţia, ecosistemele pe care le formează sunt totuşi puse în pericol de localizarea lor în imediata apropiere a aşezărilor umane.

Autorii studiului mai spun că factorii de stres ai pădurilor mai sunt influenţaţi şi de o informare insuficientă a proprietarilor şi a publicului cu privire la importanţa Reţelei Natura 2000. De asemenea, pădurile mai sunt puse în pericol şi de păşunatul şi trecerea animalelor domestice prin habitat, precum şi de arderea vegetaţiei de pe terenurile din vecinătatea pădurilor.