Pădurile Apusenilor, jefuite de ani de zile

Interesul stârnit de lemnul de brad din pădurile Apusenilor a făcut ca, în ultimii ani, suprafeţe tot mai mari să fie defrişate, fără a apărea ceva în locul miilor de arbori tăiaţi.

Interesul stârnit de lemnul de brad din pădurile Apusenilor a făcut ca, în ultimii ani, suprafeţe tot mai mari să fie defrişate, fără a apărea ceva în locul miilor de arbori tăiaţi.

Rupţi de vânt, furaţi de hoţi, de actualii proprietari de terenuri sau cabane, brazii din Apuseni fac din ce în ce mai mult loc unor zone golaşe şi în judeţul Cluj.

Într-un singur an au fost tăiaţi mai bine de 30.000 de metri cubi de brad. O parte din această cantitate a fost doborâtă de o furtună puternică, însă marea problemă o reprezintă furturile care par a nu putea fi controlate.

Localnicii din Băişoara susţin că autorităţile locale sunt în complicitate cu cei care au prădat pădurile Apusenilor.

În acelaşi timp, cei care se ocupă de acest caz afirmă că autorii jafului nu pot fi identificaţi, iar singurul condamnat este pădurarul, din cauza "neglijenţei în serviciu".

În localităţile Băişoara şi Ocoliş, judeţul Cluj, peste o mie de hectare de fond forestier au dispărut începând cu anul 1990 şi până în prezent din cauza furturilor

Suprafeţe tot mai extinse din pădurile Băişoarei rămân pustii din cauza furtunilor puternice, dar mai ales a furturilor considerabile de lemn de brad.

Rupţi de vânt, furaţi de hoţi, de actualii proprietari de terenuri sau cabane, brazii din Apuseni fac din ce în ce mai mult loc unor zone golaşe şi în judeţul Cluj.

Pădurile din Băişoara, localitate aflată la 50 de kilometri de Cluj-Napoca, au încasat prima mare lovitură după retrocedarea terenurilor, imediat după Revoluţie. Noii proprietari, aproape 300 de familii, au valorificat lemnul de pe sute de hectare, dar au uitat să planteze alţi copaci, deşi legea prevede că fondul forestier trebuie regenerat în cel mult doi ani de la tăiere.

O altă lovitură le-a fost dată în august 2004, de o furtună puternică, din cauza căreia alte câteva sute de hectare din comuna limitrofă Ocoliş, din judeţul Alba, au fost pustiite.

Defrişare fără replantare

În acelaşi timp, lemnul a fost valorificat, dar nimeni nu s-a obosit să depună eforturi pentru regenerarea pădurii. Cea mai dură lovitură au dat-o însă hoţii de lemne, care fac dovada unui jaf bine organizat şi eficient. Aceştia sunt responsabili pentru majoritatea cantităţii de lemn furate.

Profitând de lipsa pazei, aceştia nu s-au limitat la furtul unui buştean sau a unei căruţe de lemn de foc, ci au cărat lemnul cu troliurile.

Instituţiile statului dau vina una pe alta, iar cetăţenii suspectează complicitatea acestora cu mafia lemnului.
Dan Oprea, fostul şef al Ocolului Silvic de la Turda, cercetat pentru valorificarea masei lemnoase din zona devastată de furtună, s-a sinucis în urmă cu doi ani. Pădurea Băişorii se află în aria Ocolul Silvic Turda.

Mii de metri cubi de lemn tăiat într-un an

Raportul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Cluj (ITRSV) arată că în Băişoara au fost furaţi, numai în 2004, de pe o suprafaţă de aproape 1.000 de hectare, circa 11.000 de brazi, adică peste 6.000 de metri cubi de lemn. În acelaşi an, la Ocoliş, furtuna a doborât alţi 23.000 de metri cubi. Nimeni nu spune însă aproape nimic despre furturi, pentru care există un singur vinovat - pădurarul.

Astfel, pădurarul Ioan Truţ a fost condamnat în acest an la şapte luni de închisoare cu suspendare de către Judecătoria Turda, pentru neglijenţă în serviciu.

În acelaşi timp, însă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda i-a scos din dosarul penal pe primarul Minodora Luca şi viceprimarul Liviu Ghib, din Băişoara, deşi ITRSV o găsise responsabilă pe Luca pentru dispariţia de lemn în valoare de 350.000 de lei din cauză că pădurea nu a fost păzită.

"Nu am identificat nicio infracţiune făcută de Luca sau de Ghib, deşi avem câteva sute de sesizări împotriva lor", ne-a spus Dan Deac, procurorul şef din Turda.

Edilul local nu are nicio vină

Minodora Luca, primarul din Băişoara, ne-a declarat că nu este vinovată pentru lipsa pazei, deoarece a solicitat Direcţiei Silvice găsirea unui înlocuitor al pădurarului

În ceea ce priveşte paguba de 350.000 de lei, Luca susţine că o parte a fost achitată, iar pentru restul există un litigiu pe rol Grigore Avram, inspectorul şef adjunct al ITRSV Cluj, susţine însă că Luca şi-a recunoscut vina, în timpul inspecţiei privind dispariţia arborilor

Poliţia şi Parchetul îşi pasează responsabilitatea privind găsirea vinovaţilor pentru cei 11.000 de brazi tăiaţi

Divergenţe între proprietari

Oamenii locului se îndoiesc că va fi făcută vreodată dreptate. Fostul preşedinte al Composesoratului Muntele Băişorii, Vasile Felea, susţine că în tăierea copacilor ar fi implicaţi atât primarul şi viceprimarul, cât şi autorităţile de la nivel judeţean şi central. "Am recurs la numeroase sesizări la cel mai înalt nivel din stat, inclusiv la preşedintele ţării. Toate sesizările au revenit la nivel local şi apoi au fost îngropate", ne-a declarat acesta.

Felea este în conflict deschis cu actuala conducere a composesoratului, reprezentată de Maria Cirebea. Fostul preşedinte al composesoratului acuză gruparea Cirebea, susţinută de primarul Luca, de defrişările necontrolate din Apuseni. Mai mult decât atât, acesta consideră că tăierea lemnului se face fără a-i despăgubi pe membrii composesoratului. Cirebea a mai spus, pe de altă parte, că tăierile sunt destinate valorificării şi achitării pazei pădurii. "Ei nu doresc să păzim pădurea, ca să poată fura", susţine Cirebea.

Numai promisiuni

Dincolo de tergiversările continue în procesul de găsire a vinovaţilor, realitatea din teren arată că numărul barzilor scade într-un ritm îngrijorător pe zi ce trece. "Vom evalua care sunt suprafeţele nerefăcute şi vom lua măsuri de regenerare", ne-a spus Grigore Avram, reprezentantul ITRSV. Până la evaluarea şi replantarea arborilor, peste 1.000 hectare de pădure, care arată ca după cataclism, mai sunt utile doar pentru raliurile de enduro.

1.000 de hectare

- de pădure servesc drept teren pentru raliurile de enduro