Pădurea din Săcele, defrişată fără milă

Peisajul pe care îl ofereau, până nu demult, pădurile din jurul oraşului braşovean a fost ştirbit în numai câţiva ani de rromii din Săcele. Potrivit statisticilor oficiale,

Peisajul pe care îl ofereau, până nu demult, pădurile din jurul oraşului braşovean a fost ştirbit în numai câţiva ani de rromii din Săcele.

Potrivit statisticilor oficiale, aceştia sunt vinovaţi de tăierea ilegală a mai bine de o sută de hectare de pădure. Însă realitatea din teren arată că aproape cinci sute de hectare au fost prădate în ultimii ani de rromi.

Afacerea cu lemn prosperă şi ca urmare a faptului că aproximativ 20 de gatere din zonă cumpără permanent lemnul de brad şi fag, furat pentru cherestea.

În faţa acestei situaţii critice, autorităţile spun că nu există ieşire. Rromii nu se tem nici de amenzi, nici de închisoare, nici de dosarul penal, cu atât mai mult cu cât în ultimii 15 ani un singur hoţ de lemn din Săcele a ajuns după gratii.

Prefectura intenţionează să intensifice controalele în zonă.

În numai câţiva ani, locuitorii din cartierul aflat în apropierea pădurii au tăiat ilegal suprafeţe întregi din fondul forestier. Autorităţile ridică din umeri şi încearcă, abia acum, să intensifice controalele

Datele oficiale arată că o sută de hectare de pădure au fost tăiate ilegal. Realitatea confirmă însă că rromii sunt responsabili pentru defrişarea a 500 de hectare.

Pădurile din Săcele ofereau până acum câţiva ani un peisaj superb, pentru care mii de turişti ce treceau prin zonă opreau maşinile ca să îl admire. Acum însă totul arată aproape ca o stepă, pentru că drujbele şi ferăstraiele rromilor au distrus aproape 500 de hectare de pădure. În statistici apare însă că doar 100 de hectare s-au defrişat ilegal.

Autorităţile spun că sunt neputincioase în faţa unui jaf de proporţii. Rromii fură cu miile şi par de neoprit. De amenzi nu le pasă, pentru că nu le plătesc şi nici puşcăria nu îi sperie, deoarece în ultimii 15 ani un singur rrom a ajuns după gratii după ce a furat lemn.

Afacerea este susţinută şi de patronii de gatere ilegale care cumpără de la rromi la un preţ de nimic. Din lipsă de interes, şi cantonul de pază şi pepiniera din Săcele care producea un milion de puieţi anual au ajuns în paragină. Prefectura Braşov intenţionează ca de săptămâna viitoare să înceapă razii de proporţii.

Hoţii au dotări de ultimă generaţie

În oraşul braşovean Săcele trăieşte una dintre cele mai mari comunităţi de rromi din ţară. În statistici figurează cam 10.000 de persoane. Doar cei cu acte, pentru că mai sunt cel puţin 2000. Şi-au amplasat cocioabele strategic la câţiva metri de zonele împădurite. Nici 5% din rromi nu lucrează. Au însă o mie de cai şi cam 600 de căruţe, deşi nu au nici măcar un petec de teren pe care să îl lucreze.

Atelejale sunt folosite la furt.Nici uneltele nu mai sunt primitive. Hoţii de lemne s-au dotat cu ferăstraie de ultimă generaţie, de 1.500 de lei bucata. Au şi cam o sută de maşini vechi, majoritatea fără niciun fel de acte, pe care le încarcă la refuz cu lemn. Afacerea merge bine, având în vedere că în Săcele sunt cel puţin 20 de gatere ilegale care cumpără orice.

Rromii fac şi câte două transporturi pe noapte. Au clienţi şi printre săceleni, care cumpără lemne de foc de la rromi cu jumătate din preţ. În mod normal, un metru cub de lemn de foc se vinde cu 60-70 de lei. Rromii vând însă cu 30-40 de lei. Merg la furat doar în grup.

Unii stau de pază, iar alţii taie cu repeziciune copacii. Dacă în zonă apar jandarmii, poliţia comunitară sau pădurarii, abandonează totul şi fug. De multe ori, lemnul este cărat de minori, pentru că rromii ştiu foarte bine că aceştia pot fi cu greu pedepsiţi.

Jaf de proporţii

În ultimii ani se estimează că din Săcele au dispărut efectiv 400-500 de hectare de pădure, deşi în statisticile oficiale apar ca defrişate doar 100. Autorităţile par neputincioase în faţa rromilor.

Conform legii, există un singur pădurar la 1000 de hectare. Nu o singură dată s-a întâmplat ca oamenii să fie atacaţi sau ameninţaţi de hoţi. Poliţiştii şi jandarmii au făcut nenumărate razii şi au prins destui hoţi, dar nu pot bloca echipajele permanent la pădure. Nici sancţiunile nu îi sperie deloc pe hoţii de lemne. La Săcele, într-o lună se depun de trei ori mai multe reclamaţii şi sesizări privind furturile de lemne decât într-un judeţ întreg.

Singura soluţie este aplicarea legii fără niciun fel de clemenţă, fără indulgenţă. Cam 80% din dosarele penale se pierd în instanţă
Inginer Ioan Fărcaş,
şeful Institutului de Cercetare
şi Amenajări Silvice din Săcele

Sancţiuni pe hârtie

În iulie s-au dat 243 de amenzi în valoare de 190.000 de lei, dar au rămas doar pe hârtie, deoarece numai 1% sunt plătite.

Dacă nu achită contravenţiile, rromii primesc muncă în folosul comunităţii.

Vopsesc borduri, stâlpi, mătură câteva trotuare, după care se întorc nestingheriţi la treabă.

Nici de dosarele penale nu se sperie, chiar dacă pedeapsa cu închisoarea ajunge până la şase ani.

Majoritatea proceselor se pierd în instanţă, unde, în cel mai rău caz, rromii primesc o pedeapsă cu suspendare.

În ultimii 15 ani, un singur rrom a fost condamnat la detenţie şi a ajuns în închisoare pentru furt de lemn.

Razii şi controale de săptămâna viitoare

Pentru că jafurile au luat amploare, Prefectura vrea să înceapă de săptămâna viitoare razii de proporţii.
"Acum două săptămâni am avut colegiu prefectural şi am cerut situaţia cu defrişările din tot judeţul. Cea mai afectată zonă este Săcele. Majoritatea defrişărilor provin din sustrageri de arbori. În total, în ultimii ani s-au defrişat 100 de hectare de pădure.

În 2007 au fost sustraşi 7000 de metri cubi de lemn, dar 80% din această cantitate a fost recuperată şi valorificată. 80 de hectare au fost reîmpădurite, dar versanţii sunt încă goi, deoarece arborii cresc încet şi este nevoie de timp. În 2007 s-au constatat şi şapte infracţiuni, pentru care s-au făcut dosarele penale şi s-au aplicat sancţiuni de 102.866 de lei.

Vom avea o întîlnire cu jandarmii, cu poliţia şi cu primarii pentru a identifica toate locurile cu probleme. Vom suplimenta patrulele în zonă pentru a limita aceste furturi. Împreună cu Electrica şi cu Inspectoratul Teritorial de Muncă vom face controalele şi la gaterele din zonă. Vineri vom stabili planul de acţiune", ne-a declarat Szakal Andras, subprefectul Braşovului.

Patrulele vor fi întărite şi în zonele terenurilor agricole, deoarece este vremea recoltelor şi rromii fură tot ce prind de pe câmpuri.

Fără clemenţă

Specialiştii de la Ocoalele Silvice cred că singurul mod de a-i potoli pe hoţii de lemne este aplicarea strictă a legii. "Singura soluţie este aplicarea legii fără niciun fel de clemenţă, fără indulgenţă.

Cam 80% din dosarele penale se pierd în instanţă. Legea spune că poţi confisca ustensilele folosite la furt. Poliţia le ia căruţele, caii şi ferăstraiele, dar instanţa le dă înapoi.

Dacă s-ar ţine cont strict de lege şi de pedepsele cu închisoarea, poate s-au rezolva problema", a spus ing. Ioan Fărcaş, şeful Institutului de Cercetare şi Amenajări Silvice din Săcele.

20 de gatere ilegale

- cumpără lemnul furat de rromi

Gaterele ilegale prosperă

Afacerea hoţilor este alimentată şi de cele 20 de gatere ilegale.

Acestea sunt chiar în curţile unor rromi mai înstăriţi şi nimeni nu se încumetă să le controleze.

Acum trei ani s-a încercat acest lucru, dar nu s-a obţinut mandat de percheziţie, astfel că afacerea a mers mai departe.

Autorităţile au solicitat ajutorul celor de la Electrica, pentru a le spune unde este curent trifazic.

Afaceriştii au scăpat şi de această dată, folosind gatere mici cu motor care funcţionează pe motorină.

Pădurile cele mai expuse pericolului sunt cele de brad şi de fag, pentru că se vând cel mai bine.

Ca să fie bun pentru cherestea, trunchiul de copac trebuie să aibă un diametru de cel puţin 35-40 de centimetri.

Pentru a ajunge la astfel de dimensiuni, un copac are nevoie de 20-30 de ani.