Pădurea Amazoniană, un paradis aproape distrus

Brazilia a pierdut anul trecut alte câteva mii de hectare de pădure în favoarea culturilor de cereale pentru biocarburanţi. O întindere de 7.000 km² de pădure seculară din Amazonia

Brazilia a pierdut anul trecut alte câteva mii de hectare de pădure în favoarea culturilor de cereale pentru biocarburanţi.

O întindere de 7.000 km² de pădure seculară din Amazonia braziliană a fost rasă de pe suprafaţa pământului în cea de-a doua jumătate a anului trecut. Masacrul ecologic nu s-a oprit nicio clipă, an de an dispărând mii de hectare de pădure tropicală.

În locul ei, oamenii creează păşuni pentru creşterea animalelor şi cultivă cereale pentru obţinerea de biocombustibil. În felul acesta, mii de specii de plante şi animale dispar pentru totdeauna, iar încălzirea globală se accentuează.

Greenpeace, precum şi alte asociaţii ecologice din întreaga lume încearcă să convingă guvernele statelor puternice să se implice în lupta pentru salvarea pădurilor amazoniene.

Amazonia reprezintă cea mai mare pădure tropicală de pe planetă şi una dintre cele mai importante rezervoare de biodiversitate din lume. Cercetătorii au estimat că jumătate din nenumăratele specii de plante şi animale pe care le adăpostea au dispărut în ultima perioadă. Guvernul brazilian se lăuda, anul trecut, că a reuşit să reducă rata defrişărilor din Amazonia.

Dar datele obţinute prin satelit demonstrează tocmai contrariul: în 2007, nivelul despăduririlor a fost cel mai rău din ultimii patru ani. Reprezentanţii Institutului naţional de anchete spaţiale au spus că, între august şi decembrie 2007, a fost distrusă o suprafaţă împădurită de 3.200 km². Dar aceste date nu reprezintă decât o estimare preliminară, unii specialişti avertizând că, după informaţiile obţinute prin satelit, bilanţul defrişărilor trebuie să fi atins 7.000 km².

Ecologiştii sunt alarmaţi Reprezentanţii organizaţiilor ecologiste, între care Greenpeace se află în primul rând, au tras nenumărate semnale de alarmă, în ultima perioadă, vizavi de masacrul ecologic ce are loc în Amazonia braziliană.

"Distrugerea pădurilor tropicale umede va atrage după sine consecinţe foarte grave asupra întregii planete. Din această cauză vor dispărea pentru totdeauna mii de specii de plante şi animale. Speciile endemice sunt cu adevărat periclitate", spunea un voluntar Greenpeace. Prin aceste semnale alarmiste, ecologiştii contrazic practic echipa preşedintelui Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, care se lăuda că a potolit ritmul de distrugere a pădurilor tropicale, aducându-l la nivelul anilor 1970.

Ecologiştii reclamă chiar că primul mandat al lui Lula a fost marcat de cele mai importante distrugeri forestiere din istoria Amazoniei: mai mult de 10.000 km² de pădure au căzut numai în anul 2004.

Cerealele iau locul pădurilor

Locul pădurilor tropicale seculare este luat de păşuni întinse pentru creşterea animalelor, în scopul satisfacerii cererii crescânde de carne la nivel mondial. Pe lângă acestea, în locul pădurilor se întind acum hectare întregi de plantaţii cu cereale pentru obţinerea de biocarburant. De asemenea, plantaţiile de soia se suprapun pe locurile unde altădată existau arborii seculari.

Paralel, crearea acestor culturi atrage populaţiile care, la rândul lor, accelerează defrişările prin construirea de sate în apropierea câmpurilor. De exemplu, în Mato Grosso, principalul stat agricol brazilian, a fost defrişată, între august şi decembrie 2007, o suprafaţă foarte mare de pădure pentru a acoperi cererea de cereale.

Se iau măsuri insuficiente

Publicarea acestor cifre a declanşat un adevărat război între ministrul mediului şi cel al agriculturii din Brazilia, pe motiv că acesta din urmă refuză responsabilitatea vizavi de degradarea mediului înconjurător. Reprezentanţii administraţei braziliene au încercat mai multe măsuri pentru stoparea masacrului ecologic.
Preşedintele Lula a convocat o reuniune de urgenţă cu scopul de a limita nivelul de distrugere a suprafeţelor forestiere. Guvernul a decis să suplimenteze cu 25 la sută numărul agenţilor federali însărcinaţi cu supravegherea activităţile forestiere din regiune. Mai mult decât atât, Brazilia a publicat o listă neagră care cuprinde 36 de municipalităţi unde nu va mai fi posibilă tăierea niciunui arbore.

Defrişările accentuează încălzirea globală

În bazinul amazonian se află cea mai mare pădure continuă din lume. Aceasta acoperă aproximativ 7.000.000 km², adică 56 la sută din pădurile tropicale umede de pe planetă. Peste 4.000.000 km² din această pădure se întinde pe suprafaţa Braziliei. Este, de asemenea, una dintre zonele cele mai bogate în biodiversitate de pe Glob.

Mai mult decât atât, pădurea amazoniană joacă un rol foarte important în ciclul apei la nivelul Braziliei. Dacă solul este deposedat de cuvertura vegetală, acesta trebuie să suporte temperaturi ce depăşesc 50°C, ceea ce face ca regenerarea vegetală să fie imposibilă. Defrişările amazoniene accentuează fenomenul de încălzire globală prin incapacitatea de stocare a CO2.

Mii de hectare de pădure dispar anual

Deşi guvernul brazilian a anunţat că a reuşit să încetinească ritmul de distrugere a pădurilor tropicale umede din Amazonia, imaginile obţinute prin satelit scot în evidenţă o cu totul altă situaţie. Şi anul trecut, au fost rase de pe suprafaţa pământului mii de kilometri pătraţi de pădure şi odată cu ea şi nenumărate specii de plante şi animale. De-a lungul timpului, suprafaţa defrişată a variat mult de la un an la altul.

Aceasta a atins 17.000 km2 în 1998, iar între 1999 şi 2000, încă 19.836 km2 de pădure au dispărut. Între 1994 şi 1995, defrişarea a atins un nivel-record. Atunci, aproape 30.000 km2 de suprafaţă forestieră a fost rasă de pe faţa pământului. Între august 2001 şi august 2002, peste 25.000 km2 de pădure tropicală a căzut sub drujbe.

Pădurile tropicale sunt vitale omenirii

Aceste păduri joacă un rol primordial în ceea ce priveşte încălzirea globală, conservarea biodiversităţii, precum şi viaţa economică, socială şi culturală a populaţiilor indigene. Cantitatea de carbon stocată în plantele şi în solul pădurilor tropicale dense este superioară celei din zonele temperate. De aceea, defrişările din regiunile tropicale contribuie în mod deosebit la încălzirea globală.

Defrişările anuale fac imposibilă absorbţia unei cantităţi de 5,9 miliarde de tone de gaz carbonic. Un hectar de pădure poate absorbi 200 de tone de carbon (jumătate este absorbită în biomasa aeriană, iar cealaltă jumătate în sol şi în rădăcini). În aceste păduri trăiesc jumătate din speciile cunoscute şi marea majoritate a celor necunoscute.

Trei sferturi dintre mamiferele şi păsările care trăiesc în pădurile tropicale umede sunt trecute pe lista roşie a speciilor pe cale de dispariţie a Uniunii internaţionale a conservării naturii. Pe lângă acestea, pădurea amazoniană deţine un rol important în viaţa economică, socială şi culturală a localnicilor. Aceste păduri le asigură practic existenţa. Prin defrişările care au loc în regiunile respective, indigenii sunt privaţi de sursa lor de hrană.