Pacific Trash Vortex, insula de plastic

Gunoaie şi deşeuri venite din toată lumea au creat o "formaţiune" în apele Oceanului Pacific. Are o suprafaţă enormă, iar în proporţie de 80% este alcătuită din plastic. Această

Gunoaie şi deşeuri venite din toată lumea au creat o "formaţiune" în apele Oceanului Pacific. Are o suprafaţă enormă, iar în proporţie de 80% este alcătuită din plastic.

Această insulă artificială a fost denumită "Pacific Trash Vortex", şi este rezultatul depunerilor, timp de decenii, a peturilor, gunoaielor ori deşeurilor aduse de curenţii marini. În unele zone, are un diametru impresionant, de peste 2.500 km. În ultimii ani, a devenit "obiect de studiu" pentru diverşi specialişti şi pentru diverse organizaţii ecologiste, precum Greenpeace.

În urma unor măsurători recente, s-a constatat că, în unele zone, "insula" a ajuns la o adâncime de peste 30 de metri şi la un diametru ce variază între 1.800 şi 2.500 km. Mai mult, în ultimele săptămâni, densitatea materialelor din care este alcătuită a crescut, astfel că Trash Vortex a ajuns la o greutate de aproximativ 3,5 milioane de tone.

Materialul "de bază" este extrem de variat, incluzând periuţe de dinţi sau reţele enorme de năvoade pierdute de vasele pescăreşti. În afară de nava Esperanza a organizaţiei Greenpeace, în zonă a fost recent şi Chris Parry, de la California Coastal Commission din San Francisco. Coastele californiene şi cele din Hawaii sunt deseori invadate de peturi provenite din această "insulă" plutitoare, aduse la ţărm de curenţii marini.
Există din anii "50

Pacific Trash Vortex a început să se formeze încă de la începutul deceniului cinci din secolul trecut, fiind "ajutat" în acest sens de North Pacific Subtropical Gyre, un curent oceanic lent, care se mişcă în sensul acelor de ceasornic şi în formă de spirală, produs, la rândul său, de un sistem de curenţi de înaltă presiune.

Zona nordică a Pacificului în care a apărut "insula de plastic" este considerată un "deşert oceanic", unde trăiesc doar câteva mamifere marine mari şi unele specii de peşti.

Din acest motiv, nu este traversată prea des de vase pescăreşti sau de alte ambarcaţiuni, astfel că nici nu este (prea) cunoscută de marele public. Iată de ce curentul North Pacific Subtropical Gyre şi-a făcut treaba liniştit şi a contribuit la alcătuirea "insulei de plastic".

Deşeurile şi gunoaiele provin din cele mai neaşteptate surse: de pe străzile marilor oraşe, de unde sunt duse de ploi în apele râurilor care se varsă în Pacific, sau în urma activităţilor industriale. Anual, în lume se produc peste 100 miliarde de kilograme de plastic, din care circa 50% ajung în apele oceanului planetar.

Cantităţi impresionante afectează viaţa ecosistemelor marine, dat fiind că plasticul este prea puţin biodegradabil. Particulele în care se descompune după mulţi ani sunt înghiţite de peşti şi păsări, ducând deseori la moartea acestora sau "sufocă" pur şi simplu fundul oceanelor.

China îşi face curăţenie în lacuri

Problema apelor poluate este cât se poate de stringentă şi în China. Autorităţile de la Beijing au anunţat recent că vor aloca suma de 10 miliarde de euro pentru a curăţa apele Lacului Tai, infestat de alge. Decizia guvernului chinez a fost luată (de-abia) după ce peste cinci milioane de chinezi din oraşul Wuxi ("aprovizionat" de Lacul Tai) au rămas fără apă potabilă timp de mai bine de o săptămână, alimentarea fiind întreruptă din cauza poluării.

În luna iunie, alge verzi-albăstrui au acoperit peste un sfert din suprafaţa lacului. De mai mulţi ani, zona Wuxi a devenit un important centru industrial, iar mari cantităţi de deşeuri chimice au ajuns în Lacul Tai.

Comunicatul guvernului referitor la planul de a-l readuce la lumină precizează că durata proiectului de depoluare este estimată la circa 10 ani. Dar nu numai acest lac are de suferit din cauza substanţelor toxice care îi otrăvesc apele. Statisticile arată că zone întinse din marile fluvii chinezeşti sunt atât de poluate, încât simpla atingere a acestora poate afecta pielea.