Pacepa: Coreea de Nord, tehnologie nucleară sovietică

Într-un articol care va apărea astăzi în prestigioasa revistă americană "National Review", care are peste 13 milioane de cititori on-line, generalul Ion Mihai Pacepa (foto) afirmă că nu crede

Într-un articol care va apărea astăzi în prestigioasa revistă americană "National Review", care are peste 13 milioane de cititori on-line, generalul Ion Mihai Pacepa (foto) afirmă că nu crede că, prin diplomaţie, dictatorul nord-coreean Ki Jong II va renunţa la armele nucleare.
Pacepa a calificat experimentul nuclear al regimului de la Phenian ca pe un "eveniment apocaliptic". El subliniază că a cunoscut intrigile nucleare comuniste din calitate de fost şef al spionajului comunist şi consilier pe probleme de securitate naţională al dictatorului Nicolae Ceauşescu. Pacepa afirmă că România a lucrat pentru realizarea unor arme nucleare şi că acest lucru a fost recunoscut în 1989 de către noul guvern, care a informat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică că ar fi descoperit o cantitate de plutoniu îmbunătăţit la un reactor nuclear, Triga (reactor de mici dimensiuni). Un studiu canadian de la acea vreme indica faptul că programul nuclear românesc ar fi avut o amploare mai mare, ţinută secretă. Generalul, care în 1978 a cerut azil politic în Statele Unite, spune că liderul sovietic Nikita Hruşciov ar fi fost cel care ar fi sprijinit proliferarea nucleară, Rusia dând tehnologie Chinei, de unde apoi aceasta a ajuns în Coreea de Nord, Pakistan şi Iran. Pacepa povesteşte că, în 26 octombrie 1959, Nikita Hruşciov a venit în România "pentru o vacanţă de şase zile". În realitate, liderul venise la Bucureşti pentru ca Gheorghe Gheorghiu-Dej să intermedieze îmbunătăţirea relaţiilor cu liderul chinez Mao. În iunie 1960, Hruşciov a participat la al III-lea Congres PMR, unde a avut din nou întrevederi cu liderii chinezi. Pacepa spune că a asistat la aceste convorbiri secrete şi îl ducea în pat pe Hruşciov atunci când acesta se îmbăta. Apoi, Hruşciov a fost cel care a sprijinit activ China pentru a se înarma. La mijlocul anilor 80, după ce fusese consultată de 1.390 de experţi sovietici, China producea circa 800 kilograme de uraniu şi peste 400 kilograme de plutoniu anual.