Orientul Mijlociu - in fierbere

Ieri, in ziua in care Israelul a celebrat Yom Kippur (cea mai mare sarbatoare a calendarului ebraic) fiind izolat total de lume, analistii si observatorii politici si-au concentrat prioritar atentia

Ieri, in ziua in care Israelul a celebrat Yom Kippur (cea mai mare sarbatoare a calendarului ebraic) fiind izolat total de lume, analistii si observatorii politici si-au concentrat prioritar atentia asupra Orientului Mijlociu din mai multe motive. In primul rand, exista o amenintare reala privind extinderea conflictului din zona dupa raidul israelian asupra Siriei ca riposta la sangerosul atentat sinucigas de sambata, din Haifa. In al doilea rand, imediat dupa ce armata Israelului a bombardat o tabara de antrenament de langa Damasc (despre care sustine ca apartine Jihadului Islamic, grupare ce a revendicat amintitul act terorist), Siria, sustinuta de toate tarile arabe si de Liga Araba, a cerut Consiliului de Securitate al ONU sa condamne raidul israelian. Insa, ea s-a lovit de refuzul SUA, care au opus un veto categoric oricarei rezolutii care nu condamna, in paralel, si atentatul de la Haifa, soldat cu 19 morti. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, printre care se afla si Siria, ce are statut de membru nepermanent s-au intrunit in sedinta publica, in cursul noptii de duminica spre luni. Reuniunea s-a intrerupt la cererea mai multor delegati, care au cerut sa se consulte atat cu guvernele lor, cat si intre ei, chiar daca Siria reclama un vot imediat asupra proiectului ei de rezolutie. Votul in Consiliul de Securitate urma sa aiba loc ieri, spre seara (dimineata, dupa ora Romaniei), dar el nu va rezolva situatia incordata din zona, mai ales ca Jihadul, ca si Siria, persista in a denunta faptul ca ar avea o baza langa Damasc, despre care Israelul sustine ca e finantata de Iran si folosita si de Hamas ori alte grupuri radicale islamiste. Arafat proclama starea de urgenta in teritorii Dar atentia observatorilor se indreapta si spre situatia din teritoriile palestiniene. In mod neasteptat, dupa atentatul terorist comis la Haifa de o avocata palestiniana de 27 de ani, Israelul si-a concentrat represaliile asupra Siriei, fara a neglija, totusi, teritoriile. Confruntat cu perspectiva unei riposte de anvergura, Yasser Arafat a reactionat rapid: mai intai a numit un guvern de urgenta format din opt membri si condus de Ahmad Qorei, desemnat premier de mai mult timp, si a decretat starea de urgenta in teritorii. Guvernul va "opera" o luna, dupa care va cere votul de investitura al parlamentului palestinian. Arafat a justificat necesitatea formarii cabinetului restrans prin gravitatea starii securitatii palestinienilor, in timp ce starea de urgenta trebuia proclamata din cauza imprejurarilor dificile si a situatiei extrem de grave din toate teritoriile. Legea palestiniana permite cabinetului ca, in noul context, sa guverneze prin decrete, care privesc toate teritoriile palestiniene, si implicit toate miscarile, inclusiv Hammas-ul si Jihadul Islamic, principalele furnizoare de "bombe umane". Or, fixandu-si ca obiectiv asigurarea controlului securitatii in teritorii, Arafat si guvernul restrans pot controla global situatia si pot stavili si activitatea terorista a organizatiilor radicale palestiniene.