Oradea:Palatul baroc, simbol al catolicismului
0
Impozantul palat are 365 de ferestre, una pentru fiecare zi a anului.
Povestea clădirii, monument istoric de categoria A, se împletește cu cea a catolicismului orădean. În 1692, după ce administrația otomană a fost izgonită din Oradea, catolicismul a pus din nou stăpânire pe județ, deși la acel moment lipseau construcțiile tipice instituțiilor ecleziastice. În următorul secol s-au ridicat mai multe biserici, însă niciuna nu a fost considerată destul de reprezentativă, încât să îndeplinească atributele necesare unei catedrale. Prin urmare, episcopul Forgacs Pal, la 1 mai 1752, a dispus ridicarea unei catedrale după planurile arhitectului Giovanni Battista Rica, Basilica Romano-Catolică. Următorul episcop, Patachich Adam, a considerat foarte importantă realizarea unei reședințe episcopale în imediata apropiere a catedralei.
“La palatul episcopal piatra de temelie a fost pusă la 23 mai 1762 arhitectul noii clădiri fiind Franz Hillebrandt iar conducătorul lucrărilor, Johann Michael Neumann”, notează Liviu Borcea, în “Memoria Caselor”. Patru ani mai târziu, lucrarea era aproape gata, rămânând de terminat lucrările interioare. Capela era finalizată în luna septembrie a anului 1776, fiind pictată în frescă de către Johann Nepomuk. Fresca se axează pe tema penitenței, a suferinței ca modalitate de a experimenta grația divină. Sala festivă a fost decorată mai târziu, în 1879, de către pictorul Franz Storno.
Analogii
Planul construcției ilustrează inspirația franceză prin forma de “U”. Parterul are ferestrele terminate în segment de arc, fiind tratat ca un soclu pentru etajele unite prin pilaștri. Ferestrele de la etajul întâi sunt prevăzute cu coronamente în segment de cerc sau în formă de acoladă, având în interiorul lunetei busturi figurative realizate din stuc. Ferestrele de la etajul al doilea sunt ovale și sunt încoronate de scoici realizate din stuc. La potențarea motivului central al fațadei contribuie și rotunjirea expresivă a colțurilor rezalitului și acoperișul dublu. Palatul păstrează vestigii ale lumii baroce, printre care pictura capelei, sobele de faianță în stil baroc și rococo, decorate fantezist. Potrivit celor menționate de Peter I. Zoltan în “Clădirile monument istoric al Oradei”, edificiul reflectă trăsăturile arhitecturii baroce din sudul Germaniei. Cele mai multe analogii trimit la reședința episcopală din Wurzburg, creație a lui Johann Balthansan Neumann, la ridicarea căreia asistase și Franz Anton Hillebrandt. Cele două clădiri au în comun atât planul în formă de “U”, cât și elementele de décor și forma mansardei. În spațiul Ungariei, clădirea are analogii cu palatele Feltolgy și Bukkosd. Palatul Episcopal este cea mai grandioasă operă a lui Hillebrandt și îl reprezintă în totalitate, scrie Peter I. Zoltan
Restituit episcopiei
În timpul perioadei 1945-1989, clădirea a fost folosită mai întâi ca azil pentru revoluţionarii comunişti greci refugiaţi în România. În 1970 edificiul a fost trecut în proprietatea statului și renovat în urma deteriorărilor produse de refugiați, găzduind apoi colecţiile Muzeului Ţării Crişurilor. După un controversat proces de revendicare, dreptul de proprietate asupra palatului a fost recunoscut vechiului proprietar, clădirea fiind restituită catolicilor.
Se încarcă comentariile...
