Omul lui Militaru, „creierul“ măcelului din oraşul Brăila

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Generalul Marin Pancea, un apropiat al lui Nicolae Militaru, a dat o serie de ordine criminale, care au provocat vărsarea de sânge. La fel ca Nicolae Militaru, Marin Pancea a avut dosar de agent sovietic, dosar întocmit de contraspionajul lui Ceauşescu.

Masacrul declanşat pe străzile Brăilei în zilele Revoluţiei şi soldat cu 42 de morţi şi 99 de răniţi a început în ziua de 23 decembrie 1989. Până atunci, în oraşul de pe Dunăre nu se trăsese nici măcar un glonţ. Deloc întâmplător, 23 decembrie este şi data la care Ion Iliescu îl numea verbal pe Nicolae Militaru în funcţia de ministru al Apărării. Unul dintre cele mai macabre personaje ale Revoluţiei, dovedit agent sovietic de contraspionajul lui Ceauşescu şi considerat vinovat pentru o serie de diversiuni încheiate cu un mare număr de morţi (cazurile Otopeni, Trosca - MApN, Nuţă - Mihalea), generalul Militaru şi-a exercitat influenţa malefică şi asupra evenimentelor din Brăila.

Invocând susţinerea pe care o are din partea noii puteri instalate la Bucureşti, generalul Marin Pancea, un apropiat al lui Militaru, s-a autointitulat, la 23 decembrie, comandant al Garnizoanei Brăila şi a acţionat „în spiritul Revoluţiei": a dat ordine verbale, neînregistrate în niciun jurnal de luptă, a creat premisele haosului care a provocat cei 42 de morţi, iar după câteva zile a părăsit oraşul fără să răspundă vreodată pentru ceea ce a lăsat în urmă. Ba, mai mult a fost răsplătit de Nicolae Militaru cu o funcţie înaltă: şef al Centrului de Informaţii Externe (CIE), iar apoi şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA).

Nicolae Militaru, generalul-spion, a luat cu el în mormânt, în 1996, multe dintre secretele Revoluţiei  Foto: Agerpres



Generalul Pancea (61 de ani la Revoluţie), fost ataşat militar la Belgrad şi la Paris în perioada 1964-1979, a recunoscut în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 89 că se cunoştea cu Nicolae Militaru încă din anii '50, şi că înainte de Revoluţie avea întâlniri cu grupul complotist condus de generalul Ioan Ioniţă. În 1988, pe masa lui Ceauşescu a ajuns un dosar în care Marin Pancea era documentat ca agent sovietic, motiv pentru care a fost retrogradat de la Academia Militară şi trimis disciplinar la Centrul Militar Judeţean Brăila, pe o funcţie pur decorativă. Pe 23 decembrie 1989, după ce Nicolae Militaru preluase şefia Armatei, generalul Pancea s-a prezentat la comandamentul Garnizoanei Brăila.

„Pancea a venit şi s-a dat tare de tot la şeful Securităţii, care era şi el acolo: «Să-mi aduci dosarul de urmărire în jumătate de oră!». I-au adus dosarul, l-a luat, ne-a salutat şi a plecat. Ne-a informat că el este numit de Iliescu să coordoneze Revoluţia din Brăila. Eu i-am zis: «Tovarăşe, dacă ai sarcina asta, fă-ţi datoria! Dar pe mine nu mă angajezi, că eu răspund doar pe linie de subordonare de la generalul Dândăreanu», ne-a declarat generalul Neculai Rizea, comandantul Garnizoanei Brăila în decembrie 1989. Acceptat drept comandant de liderii Armatei brăilene (de unii tacit, cazul lui Rizea, iar de alţii cu toată susţinerea), generalul Pancea a trecut la acţiune.

În ziua de 23 decembrie, când Pancea a preluat comanda, s-au tras şi primele focuri de armă în Brăila, iar în seara aceleiaşi zile, în piaţa centrală a oraşului, s-a declanşat un măcel soldat cu 9 morţi şi 19 răniţi. Principala cauză a acestui moment tragic, şi în general a haosului care a cuprins Brăila în acele zile, a fost dispunerea de multiple forţe înarmate (Armată şi Gărzi Patriotice) pe principalele clădiri din oraş, fără a fi înştiinţaţi unii de existenţa celorlalţi.

„În 23 decembrie, Mihăilescu de la Gărzi a distribuit documentul de război al subunităţii de Gărzi Patriotice. Am văzut documentul şi îl ştiam dinainte. Acolo scria că, în caz de alarmă, se instalează în diferite locuri din oraş. S-au instalat sus, pe clădirea Tineretului, pe Casa Agronomului, la Palatul Telefoanelor şi la Liceul Murgoci. Logic, ce rost avea să pună gărzi pe aici când în Prefectură era pază militară? Toţi ăştia au tras în noaptea de 23 spre 24 pe capete. Gărzile trăgeau în militari şi invers. Ce fel de apărare au făcut Gărzile pentru Revoluţie? Au încercuit Casa Albă şi au tras. Dacă nu erau puse Gărzile, nu se mai crea confuzie", explică generalul Rizea.

„Am greşit, am făcut o mare greşeală"

Aşadar, cheia haosului declanşat în oraşul de pe Dunăre se află în ordinul de dispunere a Gărzilor Patriotice pe clădirile din centrul oraşului. Gabi Mihăilescu, şeful Gărzilor Patriotice din Brăila, a lăsat o mărturie concludentă, în faţa Procuraturii, în care îl indică pe generalul Pancea la originea acestui ordin criminal. „Întrucât din ziua de 23 decembrie au început să apară informaţii şi zvonuri de acţiune a teroriştilor, prin Comandamentul Militar nou-înfiinţat sub conducerea generalului Marin Pancea s-au stabilit misiunile ce trebuiesc îndeplinite, precum şi obiectivele ce trebuiesc apărate de Gărzile Patriotice. Pază la întreprinderi şi paza unor clădiri şi blocuri din jurul sediului politico-administrativ, pentru a preîntâmpina acţiunile teroriştilor împotriva sediului", afirma Mihăilescu la audieri.

Generalul Pancea, care a murit în urmă cu câţiva ani, a recunoscut în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 că a dat ordine care implicau şi Gărzile Patriotice: „În acele zile am luat legătura şi cu directorii principalelor întreprinderi pentru asigurarea pazei cu Gărzile Patriotice". Întrebat dacă nu se simte răspunzător pentru numărul mare de oameni care au murit în Brăila în zilele când Armata se afla sub comanda sa, Pancea s-a disculpat în mod jenant: „Nu ştiu cine i-a împuşcat pe acei oameni care au murit în piaţă, probabil alţii, care au tras din altă parte. Odată deschis un foc, începea toată lumea să tragă. Eu nu am avut nicio legătură cu morţii din Brăila".

După 25 decembrie, când Brăila fusese scăldată în sânge, generalul Pancea a dispărut din oraş. Neculai Rizea povesteşte că şeful Gărzilor Patriotice s-a căit apoi pentru că i-a ascultat ordinele lui Pancea. „Gabi Mihăilescu a venit la mine pe 26 decembrie, buimăcit total. Îmi zicea întruna: «Am greşit, am greşit, am făcut o mare greşeală».

"Am auzit că influenţa lui Pancea nu a fost foarte fericită şi de aceea am şi fost de acord ca să fie retras din acea zonă."
Ion Iliescu
declaraţie dată în faţa Comisiei Senatoriale

Ordinele lui Pancea n-au fost consemnate

image

Generalul Marin Pancea

Pentru dezastrul pe care l-a lăsat în urmă la Brăila, generalul Marin Pancea nu a fost tras la răspundere niciodată. Ba, mai mult, imediat după Revoluţie, acesta a devenit şef al Centrului de Informaţii Externe (CIE), iar apoi şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA).

Nici după ce şi-a încheiat misiunea la conducerea acestor servicii, Pancea nu a fost lăsat pe drumuri, ci a avut mereu un post călduţ în regimul Iliescu. După ce a predat şefia DIA, în 1991, generalul a fost numit în funcţia de secretar al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării).

În faţa Comisiei Senatoriale, Pancea a mai spus că în acele zile, din împuternicirea lui Nicolae Militaru, a dat ordine inclusiv prin Ion Dândăreanu, comandantul Armatei a II-a, cu sediul la Buzău, care avea în subordine toate unităţile din zona Moldovei. „Unele dispoziţii le-am dat chiar prin Dândăreanu, căruia i-am transmis să pună pază la toate obiectivele de importanţă strategică din reşedinţele de judeţ. Dezlegarea de a da aceste ordine am primit-o de la generalul Militaru", a declarat Pancea.

Coincidenţă: în Buzău, morţii au apărut tot din 23 decembrie şi tot din cauza haosului creat de dispunerea Gărzilor Patriotice pe diverse clădiri din oraş.
La fel ca Militaru, Pancea nu a lăsat în urmă prea multe urme, profitând de faptul că în momentul în care dădea ordine nu era numit oficial în funcţia pe care şi-a arogat-o. A dat doar ordine verbale, fără ca respectivele ordine  să fie consemnate undeva, adică fără a lăsa vreo urmă pe baza căreia să poată fi tras la răspundere.

„Transmiterea ordinelor pe care le-am dat în acele zile s-a făcut direct către comandanţi, verbal", explica Marin Pancea după Revoluţie. Atenţionat de unul dintre membrii Comisiei Senatoriale că, după regulile militare, toate ordinele trebuiau consemnate într-un registru, generalul Pancea a replicat sec: „Nu s-a consemnat nimic, nu m-am preocupat de asta".

Planul diabolic al generalului Militaru

Tot prin intermediul generalului Pancea, Nicolae Militaru a încercat, în zilele Revoluţiei, punerea în practică a unui plan diabolic. La fel cum avea să încerce şi în ianuarie şi februarie 1990, Militaru a avut o tentativă mai puţin cunoscută de a instaura o dictatură militară în România, petrecută chiar în decembrie 1989.

Generalul Neculai Rizea, care în timpul Revoluţiei era comandantul Garnizoanei Brăila şi al Diviziei care mai îngloba garnizoanele Galaţi şi Focşani, ne-a dezvăluit că oamenii lui Nicolae Militaru au încercat să-l atragă şi pe el în acest plan. „Pancea a fost înştiinţat de unul Lupu, de la Râmnicu Sărat, care era prieten la cataramă cu Militaru, că vor să facă o lovitură de stat. O lovitură militară. Asta se întâmpla după 22. Pe 23 şi 24 noaptea, ăsta a fost planul dirijat de Militaru. Să dea o lovitură de stat şi să înlocuiască organul civil. Acest Lupu m-a sunat şi pe mine: «Uite aşa-aşa, vrem să facem, să dregem...Vrem să dăm o lovitură, să înlocuim conducerea de la Bucureşti». Eu am răspuns: «Nu mă angajaţi pe mine în aşa ceva!". Atât. Pancea ştia. El vorbea mereu la telefon cu Bucureştiul, să se intereseze ce funcţie i-au dat lui", rememorează Rizea.

O hârtie la mână

image

Generalul Neculai Rizea   Foto: Cristian Delcea



Generalul Pancea a acţionat în mod direct în zona Moldovei pentru punerea în practică a planului comandat de Militaru. După ce s-a autoproclamat comandant al Garnizoanei Brăila, Pancea a început să ia legătura şi cu ofiţerii din judeţele învecinate. „Începusem să fiu recunoscut şi de comandanţii din subo­rdinea generalului Dândăreanu, comandantul Armatei a II-a", afirma Pancea la Comisia Senatorială.

Următoarea ţintă directă a fost Galaţiul, unde a trimis un emisar pe 24 decembrie, însă acesta a fost respins fără echivoc de maiorul Ilie Plătică Vidovici, aflat la comanda Garnizoanei Galaţi. Drept urmare, pe 27 decembrie, din ordinul generalului Militaru, Pancea s-a deplasat personal la Galaţi pentru a-l supune pe Plătică. În mod normal, generalul nu avea ce căuta în alt oraş în condiţiile în care la Brăila, în garnizoana pe care o conducea, situaţia era dramatică (numărul morţilor era de ordinul zecilor), iar la Galaţi totul era sub control şi nu se înregistrase nicio victimă.

Într-o discuţie telefonică în care Marin Pancea se recomanda drept împuternicitul ministrului Apărării, Ilie Plătică i-a transmis că nu are ce căuta la Galaţi dacă nu are şi o dovadă oficială a împuternicirii pe care o invocă. „I-am spus că, dacă are o hârtie la mână, să vină; dacă nu, e mai bine să nu vină, că vine degeaba", afirmă Plătică.

Din acest motiv, când a ajuns la Galaţi, generalul Pancea nu s-a dus direct la Consiliul Judeţean, unde se afla maiorul Plătică, ci a luat la rând unităţile militare din oraş pentru a-i convinge pe comandanţi să treacă de partea sa şi astfel să-l poată controla şi pe Plătică. În faţa ofiţerilor din Galaţi, Pancea s-a recomandat ba împuternicitul lui Militaru, ba al CFSN, ba al Marelui Stat Major. „Nu mă însărcinase şeful de Stat Major, am invocat eu ca să am credibilitate", a recunoscut Marin Pancea ulterior.

Ceea ce nu ştia Pancea era că maiorul Plătică îi înştiinţase deja pe comandanţii din Galaţi despre intenţiile sale, aşa că, odată ajuns în oraş, s-a trezit arestat. După intervenţiile lui Nicolae Militaru, generalul Pancea a fost eliberat, iar la scurt timp arestat din nou după ce a cerut permisiunea să dea un telefon şi a purtat o lungă convorbire în limba franceză, fapt considerat suspect. Pancea, care a motivat că interlocutorul cu care a vorbit în franceză era soţia sa aflată la Bucureşti, şi-a petrecut noaptea de 27 spre 28 decembrie în arestul unei unităţi militare din Galaţi. A doua zi, generalul Militaru a intervenit din nou, l-a scos pe Pancea din arest şi l-a chemat la Bucureşti, renunţând pentru moment la planul loviturii de stat militare. Nu a uitat însă nesupunerea lui Plătică, maiorul care i-a dejucat planurile, şi în ianuarie 1990 a dat ordin ca acesta să fie arestat şi dus la Brăila, de unde a fost eliberat după câteva zile. Între timp, Ilie Plătică Vidovici devenise omul de încredere al lui Ion Iliescu, cel care l-a şi impus pe listele FSN pentru Senatul României.

Militaru arată spre Măgureanu

image

Ilie Plătică Vidovici, la două decenii de la Revoluţie   Foto: Corina Misăilă



În faţa aceleiaşi Comisii Senatoriale, generalul Nicolae Militaru a recunoscut existenţa unui plan conspirativ de preluare a puterii armate în zona Moldovei. Ilie Plătică, membru al Comisiei Senatoriale în 1993, i-a reamintit generalului Militaru acest aspect. „În 25 sau 26 decembrie 1989 am purtat o discuţie telefonică cu dumneavoastră legat de acţiunea generalui Pancea. Făcea parte din programul pe care l-aţi avut atunci când s-a conceput lovitura de stat?", a întrebat Plătică. Militaru s-a eschivat: „El (n.r. - Pancea) a acţionat de unul singur, la indicaţiile lui Virgil Măgureanu, care lucra nemijlocit cu generalul Pancea. El a fost mutat la Centrul Militar de la Brăila, unde l-a sunat domnul Măgureanu şi i-a spus să-şi extindă aria de activitate în toate judeţele din zonă, Galaţi, Vrancea, Buzău. Apoi i-am dat ordin să se prezinte la mine şi am elucidat toată problema".

Amănunt biografic: din mai 1989, Virgil Măgureanu avusese domiciliul forţat la Focşani, din cauza complotului anticeauşist în care era angrenat, sub protecţie sovietică.

"I-am spus lui Pancea că, dacă are o hârtie la mână, să vină; dacă nu, e mai bine să nu vină, că vine degeaba."
Ilie Plătică Vidovici
comandantul Garnizoanei Galaţi în decembrie 1989

image
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite