Omul are o barieră naturală în calea transmiterii virusului aviar

Mai mult decât oricând, reapariţia virusului gripei aviare în opt judeţe din România a provocat reacţii extreme din partea autorităţilor. În Făgăraş, Codlea şi Dumbrăviţa Bârsei,

Mai mult decât oricând, reapariţia virusului gripei aviare în opt judeţe din România a provocat reacţii extreme din partea autorităţilor. În Făgăraş, Codlea şi Dumbrăviţa Bârsei, accesul călătorilor în trenurile care tranzitează aceste localităţi este permis doar în sensul de intrare în oraş. Specialiştii sunt, însă, de părere că măsurile sunt exagerate şi, până acum, nu s-a demonstrat ştiinţific pericolul aviar pentru om. Prof. dr. Petre Calistru, directorul Spitalului de Boli Infecţioase "Victor Babeş", ne-a spus mai multe despre acest subiect.
- Cât de protejaţi suntem împotriva virusului aviar?
- Pentru fiecare dintre viruşi există un anumit receptor. Virusul gripei aviare H5N1 are ca receptor acidul sialic alfa 2,6 GAL, iar acest receptor, conform unui articol publicat în revista Nature, în 23 martie 2006, nu se găseşte în epiteliul căilor respiratorii ale omului. În consecinţă, există o barieră moleculară în calea transmiterii aerogene, de la om la om a virusului gripei aviare. Pot fi în pericol acei indivizi care ar mânca puii şi găinile întregi, cu pene, cu excremente şi ouăle cu coajă cu tot, fără să le prelucreze termic.
- Cum ar fi trebuit acţionat în focare?
- Există modalitaţi de izolare funcţională pentru orice boală care nu se transmite aerogen. Dacă o persoană este bolnavă de o boală transmisibilă, în jurul ei se delimitează o zonă, prin care nu se trece. Dar virusul nu creşte pe roţile de fier, virusul creşte numai pe celulă embrionată. El nu se poate multiplica, nu se poate hrăni, nu are tub digestiv ca bacteriile şi trebuie să trăiască pe o celulă vie. Bolile transmisibile sunt autolimitante. Pe măsură ce apar bolile, apare şi anticorpul.
- Atunci cum s-a creat această isterie privind gripa aviară?
- Avem de-a face cu un business dictat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care atrage atenţia că 25 la sută din populaţia ţărilor membre trebuie protejată. În mod concret nu există dovada transmiterii infecţiei cu H5N1 la om. Există dovezi ale transmiterii virusului H5N1 la fermieri, dar fără ca aceştia să fi făcut boala. În cadrul unui studiu japonez efectuat în Vietnam pe 2.000 de lucrători din ferme, toţi aceşti 2.000 au avut serologie pozitivă pentru H5N1. După ce au văzut că sunt pozitivi, au mers în familiile acestor fermieri şi au constatat că niciunul dintre membri nu era seropozitiv. Concluzia este că virusul se transmite pe cale digestivă, şi nu pe cale aerogenă.
- Mutaţia pe care ar putea-o suferi virusul ar putea declanşa pandemia de gripă?
- Există o teorie că ar putea să se întâlnească un virus de tip uman cu H5N1 şi să apară un virus cu potenţial pandemic. Această teorie ştiinţifică este atât de puţin probabilă, la fel cum s-a anunţat că în 2010 o cometă va lovi planeta Pământ.