Omul Chinei, reales în Hong Kong

Administratorul numit de Beijing a primit un nou mandat din partea electorilor locali pro-chinezi, dar pentru prima oară a existat un contracandidat pro-democraţie Donald Tsang a rămas

Administratorul numit de Beijing a primit un nou mandat din partea electorilor locali pro-chinezi, dar pentru prima oară a existat un contracandidat pro-democraţie

Donald Tsang a rămas încă cinci ani în funcţia de lider al administraţiei din Hong Kong, graţie scorului de 649-123 din preferinţele cercului de electori care au girul Beijingului.

Beneficiar al celorlalte voturi şi al prezenţei la televizor, parlamentarul Alan Leong a denunţat sistemul electoral închis şi cere mai departe alegeri universale.

Sub deviza "o singură ţară, două sisteme", China se îngrijeşte de apărarea şi politica externă a Hong Kongului, dar regiunea administrativă specială continuă să folosească dolarul local, să aibă un sistem bancar privat lipsit de orice intervenţie a statului şi să consume un flux de informaţii liber, la adăpostul unei puteri judecătoreşti independente.

Când au predat colonia administraţiei de la Beijing, britanicii au lăsat o lege fundamentală - care prevede chiar şi instituirea unui sistem complet democratic. Nu se preciza însă o dată, iar chinezii socotesc că insula nu este încă pregătită pentru aşa ceva - în pofida economiei de piaţă foarte funcţionale şi a stabilităţii sociale. Liderii de la Beijing se tem că alegerile universale ar putea aduce la putere forţe pro-independenţă, de aceea preferă cercul celor 800 de electori - majoritatea membri ai elitei de business, care se înţeleg cu Beijingul. Cele şapte milioane de locuitori nu-şi pot face auzită vocea decât prin intermediul câtorva dintre ei sau prin marşuri precum cele de anul trecut.

Concurenţa continentului

Ca lider al regiunii, Donald Tsang a încercat câteva reforme democratice, dar a renunţat imediat ce micul grup al legislatorilor pro-democraţie a cerut mai mult. Tsang a promis acum din nou că va lucra la un sistem de vot democratic, dar şi la reducerea poluării din oraş sau la menţinerea sănătăţii economice a centrului financiar asiatic.

Insula atrage încă cea mai mare parte a investiţiilor străine care vizează China. În 2005, investiţiile companiilor străine în Hong Kong au fost de 533 miliarde de dolari, cu 17% mai mult decât cele ajunse pe continent. Faţă de hiperreglementările sau vidul juridic din China, "lista impozitelor care nu există în Hong Kong este mai lungă decât cea a taxelor existente". Anul acesta, legislatorii locali trebuie să decidă însă între măsurile fiscale necesare menţinerii statutului de trambulină a investiţiilor spre continent şi asanarea bugetului public. La cererea publicului consultat, ideea de taxă comercială a fost anulată, dar opţiunile următoare sunt taxe pe dividende, dobânzi sau impozit global pentru corporaţii şi cetăţeni. În prezent, doar 17% din insulari au venituri peste nivelul impozitabil, iar de la 500 de companii se adună 80% din prelevările pe profitul corporatist. Aleşi democratic sau nu, legislatorii urmează să-şi asume nişte responsabilităţi politice impopulare.

Sper ca peste cinci ani, la viitoarele alegeri, să pot vota împreună cu restul concetăţenilor
Richard Li,
fiul miliardarului Li Ka-shing

Catolic chinez, pe placul comuniştilor

Lordul Chris Patten a fost numit ca ultim guvernator al Hong Kongului, doar pentru a preda colonia. Unul dintre înalţii funcţionari locali care au lucrat la procedurile de transfer a coloniei a fost Donad Tsang - primul ministru de finanţe de origine chineză al teritoriilor, din mandatul britanic.

În urmă cu doi ani, când Tung Chee-hwa, primul administrator chinez al regiunii speciale, a demisionat - din cauza presiunilor contrare exercitate asupra sa -, Beijingul l-a numit lider pe Donald Tsang. Iar asta cu toate că: este un catolic devotat, a fost numit cavaler al Imperiului Britanic, are o apariţie adesea flamboaiantă şi nici nu are studii universitare. Funcţionarul a ştiut să se facă însă util tuturor superiorilor politici. Născut în 1944, Donald Tsang a intrat în serviciul administraţiei coloniale încă din 1967 şi, deşi n-a mai avut timp de Universitate, a ocupat funcţii economice tot mai înalte. Experienţă pe care a folosit-o în timpul crizei financiare asiatice din 1990, când intervenţia sa asupra Bursei din Hong Kong a reuşit să protejeze piaţa locală de speculatori - ceea ce i-a adus o mulţime de admiratori, mai cu seamă în rândul elitei de afaceri. Scăderea şomajului de când se află la conducerea efervescentelor teritorii i-ar fi adus şi multe voturi libere.