Oficial BNR: Criteriile de aderare a României la zona euro vor fi stricte

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României(BNR), Cristian Popa, a declarat astăzi că criteriile de aderare a României la zona euro nu vor fi relaxate, iar adoptarea monedei unice potrivit calendarului stabilit va fi marele test pentru liderii de la Bucureşti. În momentul de faţă, România îndeplineşte doar unul dintre cele cinci criterii de convergenţă nominală.

Citiţi aici în EXCLUSIVITATE ce spune Dinu Patriciu despre trecerea României la moneda euro.

Mai citiţi şi:
Cu ce monedă ar fi criza mai uşoară: leu sau euro?
Statele care au adoptat moneda unică
Fitch: România ar putea adopta moneda euro în 2015

"Criteriile de convergenţă nominală nu vor fi relaxate şi nici nu vor fi acordate derogări de la acestea", a declarat Popa la simpozionul "Realităţi şi iluzii în contextul crizei economice".

Viceguvernatorul băncii centrale a precizat că adoptarea monedei unice europene "nu reprezintă finalitatea, ci debutul unui proces de convergenţă, deci nu elimină necesitatea rezolvării dezechilibrelor macroeconomice".

În acest sens, Popa susţine că un proces de convergenţă ar fi mult mai dificil prin eliminarea unui curs de schimb flexibil şi că "îndeplinirea criteriilor presupune şi asigurarea sustenabilităţii" printr-o ajustare ordonată.

Potrivit acestuia, BNR şi Guvernul s-au angajat să adopte moneda unică în 2014, ceea ce îmseamnă că România ar trebui să intre în ERM-2, zona de aşteptare pentru adoptarea euro, în 2012, urmând ca statul să primească decizia favorabilă în 2014 şi să intre efectiv în zona euro la 1 ianuarie 2015.

"Cred că pentru România acesta va fi marele test: dacă în aceste condiţii neprielnice reuşim să adoptăm euro după calendarul stabilit", a spus Popa.

Viceguvernatorul BNR a explicat că amânarea adoptării euro poate avea un impact negativ asupra unui stat, iar un efect poate fi şi deprecierea monedei naţionale.

Popa a prezentat avantajele şi dezavantajele amânării pe un termen mai îndelungat a adoptării euro. Astfel, avantajele sunt: o perioadă mai mare de realizare a ajustărilor structurale încă neefectuate, un progres mai accentuat în planul convergenţei reale şi nominale, precum şi sincronizarea ciclului de afaceri din România cu cel al zonei euro.

Ca dezavantaje, Popa a menţionat o persistenţă a costurilor de tranzacţionare mai mari asociate riscului valutar, ceea ce ar putea inhiba investiţiile şi creşterea economică, posibilitatea amânării unor reforme structurale şi a relaxării politicilor macroeconomice, în special în plan fiscal şi salarial.

Pentru a adera la zona euro, România trebuie să îndeplinească următoarele criterii de convergenţă nominală:

1. rata inflaţiei de cel mult 1,5 puncte procentuale peste media primelor trei state membre cu cea mai scazută inflaţie

2. rata dobânzii nominale pe termen lung să nu depăşească 2 puncte procentuale faţă de media ratei dobânzii în primele trei state membre cu cele mai bune performanţe în domeniul stabilităţii preţurilor

3. deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB

4. ponderea datoriei publice în PIB să nu fie mai mare de 60%

5. marjele de fluctuaţie trebuie să corespundă marjelor stabilite prin sistemul monetar european - limita a +/- 15%, în ultimii doi ani premergători examinării

În momentul de faţă, România îndeplineşte doar unul dintre cele cinci criterii, cel privind ponderea datoriei publice în PIB. Totuşi, pentru a permite ţărilor din Europa Centrală şi de Est să adere mai rapid la zona euro, este necesară o relaxare a celor cinci criterii.