Oferta mea

Mă numesc Sorin Adam Matei şi am o ofertă pentru dumneavoastră. Mai întâi însă aş vrea să mă prezint. Am crescut în Ardeal, la Braşov, din părinţi munteni. Şcolit la Bucureşti, am mai

Mă numesc Sorin Adam Matei şi am o ofertă pentru dumneavoastră. Mai întâi însă aş vrea să mă prezint. Am crescut în Ardeal, la Braşov, din părinţi munteni. Şcolit la Bucureşti, am mai fost educat la Boston şi Los Angeles. Absolvent de istorie, am învăţat statistică la 30 de ani, convins fiind că talentul pentru orice ocupaţie este 90% transpiraţie şi 10% inspiraţie. Am fost jurnalist la BBC şi de vreo zece ani studiez, colaborez şi scriu pentru presa de toate felurile (ziare, reviste, online, radio, tv) din România şi din Statele Unite.

Am un doctorat în sociologia mediei de la Annenberg School for Communication, University of Southern California. Am publicat articole în mai multe reviste ştiinţifice americane şi o carte, "Boierii Minţii", în care spun că intelectualii români trăiesc cu un picior în prezent şi unul în trecut. Universitatea Purdue se află în statul Indiana, la o două ore cu maşina de Chicago. E una dintre cele mai importante universităţi de stat din Statele Unite (unii spun între primele 10). Purdue e cunoscută pentru Facultatea de Comunicaţii la care predau eu (şi ea între primele 10 din America şi poate din lume), pentru programul de astronautică (Neil Armstrong, primul om pe Lună, a fost studentul nostru) şi pentru cercetările din domeniul computerelor. Studiez felul în care oamenii, ca indivizi sau grupuri, folosesc mediile de comunicare, mai vechi şi mai noi. Cel mai recent proiect, Trecutul Vizibil (http://www.visiblepast.com), se ocupă de folosirea simulărilor tridimensionale de mărime naturală pentru comunicarea informaţiei istorice. Pe lângă aceasta, mă preocupă efectele revoluţiei comunicării asupra culturii şi societăţii globale.

Ca să nu mai întind vorba (restul poate fi găsit la matei.org). Începând de astăzi am să scriu săptămânal despre ideile care, cred eu, merită mai multă atenţie. Despre ce numesc eu idei de schimb. Idei de care te poţi folosi când cele curente nu mai fac faţă. Idei pentru o eră ce s-a numit până mai ieri, în România, "de tranziţie," iar în lume, "a globalizării." Ce fel de idei? Vă invit să aflaţi în primul meu editorial.

Ofer idei la schimb!

Omenirea are nevoie mai mult ca oricând de idei noi. Idei cu care să rezolve probleme concrete. Nu vorbesc însă despre cum să îţi instalezi singur o centrală de apartament. Vorbesc despre cum să înţelegi lumea din jurul tău.

O lume în care nu locurile de muncă urmează oamenii, ci viceversa. De la Târgovişte la Castellon şi de la Shanghai la Bacău. O lume care se mişcă cu viteza "maşinii timpului." Mulţi ne-am născut în sunetul copitelor de cai, tragând după ei căruţe cu cauciucuri de Dacia. Am crescut în epoca de oţel, foame şi violenţă a totalitarismului. Ne tragem sufletul în era computerelor şi a telefoanelor mobile gratis. Ca mulţi alţi locuitori ai planetei, încercăm să înţelegem de ce timpul nu mai are răbdare cu noi. Ideile pe care o să vi le propun în această rubrică sunt gata să vă sară în ajutor. Sunt idei "de schimb", pentru că le puteţi folosi în locul celor servite de-a gata, de supermagazinele gândirii la modă. Deşi vom avea ocazia să discutăm şi pe îndelete, vreau să vă ofer aici câteva mostre. Încercaţi-le acasă, în linişte. Şi, pentru că fac comerţ de tip american, sunt gata să le iau înapoi oricând. No problem.

Nu cred în resentimentele celor care fac mişto de căpşunari. Ei râd de cei care au plasat România, prin banii trimişi acasă, pe un loc fruntaş în clasamentul globalizării întocmit de revista "Foreign Policy". Cred în cei care, ca mulţi din colegii mei de generaţie, au avut curajul să se măsoare nu cu vecinii de peste gard, ci cu cei din Toscana, Bavaria sau Florida.

Nu cred în timpul irosit de cei care au pierdut ani preţioşi studiind limba greacă ca să traducă pentru a enşpea oară Biblia în română. Cred în cei care trudesc la traducerea ideilor româneşti în afaceri internaţionale pe internet. Cred în extraordinara echipă de la Softpedia. Acest site este, ca trafic, conform serviciului de monitorizare Alexa, între primele 500 din lume (ceva similar cu a fi listat între cei mai bogaţi 500 de miliardari din lume de revista "Forbes").

Nu cred că România are nevoie de două autostrăzi. Deocamdată, una ar ajunge. Banii pentru cealaltă ar putea fi folosiţi pentru drumuri comunale decente.

Nu cred în ideile lui Cioran. Oricât ar fi el de amuzant, profund şi universal. Când Satana în cămaşă verde l-a dezamăgit, s-a luat la harţă cu creştinismul. Din ortodox legionar, cu cruce mare pe piept, a devenit un blasfemiator al lui Dumnezeu. ("Dumnezeu fără muzica religioasă a lui Bach e un tip de mâna a doua", spune el undeva). Cred în ideile intelectualilor proveniţi din România, ajunşi faimoşi în lume din alte motive decât resentimentele personale.

Cred, de pildă, în Albert Laszlo-Barabasi, maghiarul plecat din Ardeal, autorul bestsellerului "Linked." O carte ce e citită de toţi antreprenorii din Silicon Valley. Volumul explică evoluţia internetului şi succesul companiei Google, folosind sofisticate teorii matematice. Nu lăsaţi Institutul Cultural Român să dedice anul 2007 unei alte stafii interbelice, cum a făcut, în 2006, cu anul Eliade. Cereţi-i să îl decreteze anul Barabasi.

În fine, nu cred în Eminescu. Era prea mizantrop. ("Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?"). Cred în Caragiale, care refuza să fie numit "autor de comedii". "Eu sunt un tragic, domnule!", preciza el.

Dacă vă incită aceste idei şi doriţi să le păstraţi, v-aş fi recunoscător. Cât despre cele vechi, le iau eu. Am o ladă de gunoi foarte mare acasă. Şi un serviciu de salubritate care vine în fiecare joi, fără greş. Sorin Adam Matei, doctor în sociologia mediei, profesor la Universitatea Purdue, fost jurnalist şi actual colaborator BBC. Editează revista Pagini.com şi locuieşte în Indianapolis, Statele Unite.