Oceanul de sub Ocnele Mari a inundat orasul

* La trei ani de la ultima inundatie, valul de saramura si noroi a daramat case si a inecat animale si pasari * Orasul cu 7.000 de locuitori e amenintat de o "punga" de 2,5 milioane mc de saramura

"Pe la opt seara, barajul a inceput sa duduie. Intai a venit un miros de sare si s-a auzit un vuiet de parca pica dealul. M-am uitat la baraj si am vazut cum vine valul. Apa a trecut peste peretele bazinului si a dat in case. Apoi s-a linistit. Curgea incet peste zid un rau, ca Oltul". Necazul a dat iar peste oamenii din Ocnele Mari. Acum trei ani, intr-o marti, pe 13 septembrie, orasul cu 7.000 de locuitori era inundat, iar cateva case cadeau din cauza surparilor de teren. Marti, 13 iulie, orasul a fost cuprins din nou de ape. De data aceasta, inundatiile au fost provocate dupa ce jumatate de deal a cazut intr-un lac natural. Alunecarea de teren a impins lacul peste barajul din marginea orasului. Bazinul de retentie s-a umplut in doar doua ore, iar saramura s-a revarsat in Ocnele Mari. "Sonda 365 inseamna blestemul nostru. Intai s-a prabusit si a impins apa din adancuri peste noi. In locul unde a cazut sonda s-a facut un lac. Saramura de aici a intrat peste noi dupa ce s-a prabusit dealul", povestesc satenii. Ei spun ca marti, pe la ora 5, au inceput sa cada bucati din dealul aflat in apropierea sondelor de saramura. Apoi, apa cu sare stransa in lacul natural s-a scurs in barajul din marginea Ocnelor Mari. In doua ore barajul era plin ochi cu saramura. "Au venit armata si jandarmii si ne-au luat din case". Ne-au dus mai jos in strada, unde am ramas sa vedem cum se revarsa apa", spune Valentin Lazarescu, unul din putinii care mai au case pe fasia de langa peretele barajului. "Am vazut cum ne mor pasarile si animalele in clisa aia de sare, noroi si apa. Valul de saramura a venit cu balastru si radacini de copaci pe care le-a imprastiat prin toate curtile", povesteste si Mihai Schiopu. Omul are casa mai in deal, dar a stat toata noaptea cu bagajele la usa, gata sa fuga din calea inundatiilor. El spune ca a vazut cum a cedat o parte din zidul barajului: "Taluzul s-a prabusit jumate. Am zis ca se crapa tot peretele barajului, se darama orasul. Pe urma am vazut cum in alta parte iesea saramura pe sub peretele barajului. Se scurgea ca un paraias in casele oamenilor. Am aflat ca barajul asta a fost construit anapoda - gura de evacuare este la o inaltime mai mare decat peretele barajului din partea dreapta". Mihai Schiopu spune ca saramura care a intrat in Ocnele Mari este ca si cancerul la om: "Peretii caselor se crapa si se darama, fierul rugineste imediat, iar pamantul nu mai e bun de nimic. Nu mai creste pe el nici buruiana". Ieri, strazile din Ocnele Mari luceau din cauza sarii uscate pe asfalt. Zona din apropierea barajului era inchisa de trupe de jandarmi. Cateva plutoane de soldati si de la Protectia Civila munceau pentru refacerea zonei. Mai sus, in tabara de la Ocnele Mari, fusese organizat un loc pentru sinistrati, insa cei afectati n-au fost de acord sa mearga pana acolo, preferand sa locuiasca la rude. Debitul deversarii de saramura, din noaptea de 13/14 iulie, a fost de 35 mc pe secunda, fata de 19 mc pe secunda, cat s-a inregistrat in septembrie 2001. Specialistii ne-au declarat ca inundatia de marti a fost posibila din cauza prabusirii unui perete de 50 m inaltime care a dislocat aproximativ 200.000 de metri cubi de saramura adunata intr-un lac natural. Volumul mare de saramura nu a putut fi retinut in bazinul de retentie (barajul de langa Ocnele Mari) si s-a produs deversarea peste zidul de protectie. Pentru a fi limitate consecintele, cei de la Protectia Civila si Prefectura au decis sa creeze doua brese in lateralele barajului pentru evacuarea saramurii. Cu toate acestea, valul de apa cu sare a inundat mai bine de jumatate din localitate, distrugand gradinile si intrand in casele oamenilor. "Pentru a evita pierderi de vieti omenesti", spune prefectul de Valcea, Aurel Vladoiu, "localnicii din zona afectata au fost evacuati. Totodata, la lacul de retentie s-au creat doua debuseuri, pentru ca barajul sa reziste la marea viitura de saramura. In acelasi timp, din lacurile de acumulare din amonte pe Olt, inclusiv la cel de la Vidra, s-a dat drumul la o cantitate mai mare de apa, pentru ca saramura ajunsa in Olt sa poata fi cat mai repede diluata si sa limiteze efectele negative ale acesteia". Cu toate acestea, ieri, in raul Olt, imediat la revarsarea Paraului Sarat, se inregistrau 5.000 mg de sare la litru, fata de 90-95 mg la litru, cat este normal. Acest fapt a facut ca Oltchim si CET sa utilizeze in procesele de productie din apa potabila a municipiului, si nu sa preia, cum era normal, din raul Olt. Acum, situatia la Ocnele Mari este "sub control", daca se poate spune asa, intrucat oricand poate avea loc caderea plafonului cavernei Secon, care se intinde pe o arie de peste 10.000 mp si are in interior peste 2,5 milioane mc de saramura. Dupa aprecierea specialistilor, pana acum s-au deversat in Olt peste 400.000 mc de saramura, iar debitul de evacuare era, ieri dupa-amiaza, mai redus, de 7-8 mc pe secunda. Reprezentanti ai Ministerului Economiei si cercetatori in domeniu sositi la fata locului, pe langa masurile imediate care au fost luate, au solicitat inceperea lucrarilor de "scufundare dirijata" a plafonului cavernei si evacuarea saramurii acumulate. In acest an, pentru aceasta lucrare Guvernul a alocat peste 105 miliarde de lei.
In Salaj, furtunile au facut pagube de 35 de miliarde de lei
Prefectura Salaj a reusit sa contabilizeze pagubele create de furtunile de la finele saptamanii trecute. Prefectul Salajului, Ionel Ciunt, a declarat, ieri, ca este vorba despre 35 de miliarde de lei. Grindina, vantul si ploile au afectat 10 localitati, dintre care cele mai calamitate au fost comunele Bobota si Bocsa. Au fost distruse partial 94 de case, 68 de anexe gospodaresti, 2 kilometri de drum judetean si 3,5 kilometri de drum comunal, iar in ce priveste culturile agricole, este vorba despre 3.730 de hectare. Prefectura Salaj a initiat un proiect de hotarare de guvern pentru despagubirea cetatenilor ale caror locuinte au fost afectate. "Exista sanse ca acest proiect sa fie aprobat in urmatoarea sedinta de guvern, suma la care se ridica pagubele pentru cele 94 de locuinte fiind de 1,5 miliarde lei, contravaloarea materialelor de constructii necesare reparatiilor", a spus Ciunt.