Occidentalii aleg viaţa personală în locul banilor

Capitaliştii ne-au învăţat consumatorismul. Tot de la ei vine firav "downshiftingul". Până când vom ajunge şi noi să fim dispuşi să renunţăm la "mai mulţi bani" pentru a avea timp mai

Capitaliştii ne-au învăţat consumatorismul. Tot de la ei vine firav "downshiftingul". Până când vom ajunge şi noi să fim dispuşi să renunţăm la "mai mulţi bani" pentru a avea timp mai mult de viaţa personală va mai trece ceva timp, cred consultanţii în resurse umane. Cei mai avansaţi sunt softiştii, răsfăţaţi cu programe flexibile, care pot începe şi la ora 12.

Drumul pe scara ierarhică are două sensuri. Chiar şi carieriştii preferă uneori să renunţe la noi provocări în schimbul unei vieţi personale. Acesta este unul dintre principiile downshiftingului, un fenomen social în formare în ţările capitaliste şi care se bazează pe reorientarea oamenilor spre bucuriile vieţii şi valorile spirituale, în defavoarea consumatorismului. "Atenţia managerilor trebuie mutată de la competiţia beneficiilor spre necesităţile individuale ale salariaţilor", consideră Deiric McCann, Senior Vice President pentru Europa al Profiles International Inc. "Trebuie să faci altceva decât să plăteşti din ce în ce mai mult, trebuie să devii mai atractiv", a mai spus Deiric. Una dintre manifestările downshiftingului este posibilitatea de a avea un program flexibil. În România, un program flexibil este mai degrabă un privilegiu decât o regulă. Excepţie face domeniul programării software. Oferirea unui program flexibil nu mai este un atu pentru tine, ca şi companie producătoare de software, consideră Cosmin Mareş, PR Manager al Softwin. Să ajungi la ora 12 la birou nu este o problemă în această industrie. El spune că trebuie să dai omului posibilitatea să construiască şi să gândească atunci când crede el că are productivitate mai mare. Pe de altă parte, în IT este şi obiceiul de a angaja studenţi care au nevoie de timp pentru a mai participa şi la cursuri. În subsidiar, faptul că cererea de programatori este mare îi ajută pe aceştia să-şi impună regulile în faţa angajatorului.
Rareori, candidatul pune accent în motivarea sa pentru un nou job pe echilibrul viaţă personală - viaţă profesională, arată Andreea Călin, Senior Consultant AIMS Human Capital Romania. "ţi se poate întâmpla să întâlneşti, ca şi consultant, un profesionist cu o panoplie interesantă de realizări, care a ajuns însă şi la momentul în care îşi doreşte mai mult decât satisfacţiile materiale sau "imagistice" ale poziţiilor de management. Situaţiile de acest fel sunt însă foarte rare", apreciază Andreea Călin. "Este de aşteptat însă ca el să fie mai frecvent în mediile care nu necesită un contact direct cu clientul, pentru că munca în faţa calculatorului poate fi organizată după un ritm personal, numărul de ore petrecute într-un spaţiu oficial fiind mai puţin relevant". Ea observă că nici în vest fenomenul nu s-a format decât după decenii de capitalism sălbatic, dar şi acolo el rămâne un fenomen izolat. "După bunul nostru obicei de "ardere a etapelor", este posibil să ajungem în punctul critic mai devreme, dar este greu de crezut că fenomenul va dobândi o amploare suficient de mare ca să poată modifica o paradigmă de mentalităţi clădită atât de exclusivist pe ecuaţia câştigului material", crede consultantul. "Vom citi probabil despre manifestările sale locale într-o revistă avangardistă sau vom auzi conceptul menţionat într-o emisiune de televiziune care va încerca să iasă din tiparul mediocrităţii de toate zilele. Vom auzi probabil despre un grup de suport al "slow living"-ului, aşa cum citim acum despre "slow food". Dar, având în vedere contextul, este foarte posibil ca şi acest trend să fie catalogat la un moment dat drept o simplă excentricitate de limbaj şi de atitudine", crede Călin.