Oaste de stransura la Curtea Suprema de Justitie din Romania

* In Franta, un judecator ajunge la Curtea de Casatie dupa ce a implinit 50 de ani si a trecut prin instantele inferioare * La CSJ din Romania, intalnim si fosti avocati, fosti procurori sau fosti magistrati asistenti

Eliberarea judecatoarei Andreea Ciuca de catre un complet al Curtii Supreme de Justitie, alcatuit din noua judecatori (Paul Florea, Gabriel Ionescu, Theodor Mrejeru, Mihai Ciubotaru, Nicolae Mihai, Petre Similean, Cristina Luzescu, Fulga Lugu, Rozalia Radoi), a starnit puternice controverse in lumea juridica. In timp ce la Bucuresti se judeca acest caz, la Constanta s-au desfasurat Zilele juridice franco-romane (18-22 iunie), prilej pentru a discuta despre justitia romana si franceza cu dl. Jean Pierre Ancel, presedinte de Camera la Curtea de Casatie din Franta (instanta echivalenta ca grad CSJ) si vicepresedinte al Societatii de legislatie comparata. "In Franta, varsta pentru a ajunge judecator la Curtea de Casatie este de 50-55 de ani, varsta de pensionare fiind de 65 de ani. Inainte de a ajunge la Curtea de Casatie, treci practic prin toate jurisdictiile inferioare, tribunal, curte de apel" - ne-a declarat dl. Ancel. La Curtea Suprema de Justitie din Romania, mandatul este de sase ani, cu posibilitatea reinvestirii, cu precizarea ca magistratii de aici au calitatea de demnitar. Acestia pot fi numiti in functie la varsta de 40-42 de ani, avand in vedere ca singura conditie pe care trebuie sa o indeplineasca este vechimea in magistratura de 18 ani. Ei pot activa pana la varsta de 70 de ani, cand se pot pensiona. Printre demnitarii de la CSJ intalnim judecatori care nu au trecut de gradul de tribunal, fosti procurori, fosti avocati, fosti magistrati asistenti, oameni care - fata de exigentele franceze - cadreaza parca mai bine cu mandatul de sase ani decat cu unul pe viata. Iar acest lucru a fost evident si in "cazul Ciuca". Astfel, doi magistrati din completul de trei judecatori care a dispus prima data anularea mandatului de arestare au fost, anterior, procuror (Ghiciu Pascu) si, respectiv, avocat (Sanda Huiduc). In completul de noua judecatori care a rejudecat cazul existau doi fosti procurori, Fulga Lugu si Petre Similean, iar Cristina Luzescu, desi a mai profesat ca judecator, a lucrat in ultimii ani in Ministerul Justitiei pe probleme de relatii internationale. In "procesul Ciuca", presedintele Paul Florea a atacat puternic procurorul de sedinta, apreciind ca acesta nu poate fi impartial pentru ca este subordonat sefilor ierarhici si ministrului Justitiei. Discutand cu dl. Jean Pierre Ancel despre statutul procurorului din Franta, acesta ne-a precizat: "Procurorii sunt subordonati ministrului Justitiei. Acesta poate da procurorului instructiuni cu privire la un caz sau altul, dar decizia finala ii apartine procurorului. Aici se contureaza ceea ce am putea numi independenta procurorului. In practica, aceasta subordonare e mai mult teoretica". Cu alte cuvinte, exact ca la noi, numai ca judecatorului francez aceasta situatie i se parea normala.