Adevarul.ro

Absolvenţii de liceu din acest an reprezintă „generaţia-cobai“ care a suportat toate ideile reformiste din Educaţie ale politicienilor din ultimii 20 de ani. Secretarul de stat din  Ministerul Educaţiei, Oana Badea, promite un Bac la fel de sever supravegheat şi la toamnă.

„Adevărul": Este rezultatul de la Bac un semnal că ceva trebuie să se schimbe?

Oana Badea: Ce s-a întâmplat la Bacalaureat nu era greu de prevăzut. Voinţa de a scoate adevărul la lumină aparţine acestei echipe ministeriale, iar organizarea examenului a dus la adevăr. Rezultatele de la Bac sunt fotografia clară a realităţii din educaţie, a efectelor atâtor măsuri reformiste, cărora elevii noştri au fost obligaţi să le facă faţă. E timpul să fim oneşti cu aceşti copii şi cu părinţii lor, şi să le spunem că pentru ei anii de şcoală au trecut cu sute de reforme şi au lăsat tot atâtea cicatrice. Vorbesc în calitate de dascăl: ceea ce România cunoaşte în aceste zile este rezultatul orgoliilor reformatoare din 1999 încoace!

Pe Aceeaşi Temă

Boc: Eu cred că aş fi reuşit la examenul de bacalaureat din acest an

Pledoarie pentru profesori

Ministrul Funeriu a apucat taurul de coadă

Citiţi şi:

Cine sunt directorii vinovaţi de dezastrul de la Bacalaureat

Baconschi: Nu mai ţin minte nota de la bacalaureat, dar, în orice caz, nu am copiat

Reforma educaţiei începe în provincie

Vorbim de o generaţie de sacrificiu?

Absolvenţii de liceu din 2011 sunt aceiaşi copii care au început şcoala în 1999-2000. Ce le-a oferit lor şcoala? Calificative în loc de note, în clasele primare, un noian de manuale alternative, unele de proastă calitate, semestre în loc de trimestre. În gimnaziu au trecut brusc la note, dar mai grav, tot ce ştiau despre evaluarea pe care urmau să o susţină la finalul unui ciclu de învăţământ s-a schimbat pe parcurs. Când au intrat în clasa a V-a, ştiau că vor susţine „Capacitatea" la finele clasei a VIII-a. În schimb, au fost puşi în faţa Testelor Naţionale. Diferenţa conceptuală între cele două tipuri de evaluare este radicală.  44.000 dintre tinerii care au susţinut acum Bacalaureatul luau în 2007 medii sub 5. Ei toţi au fost repartizaţi de computer în Şcoli de Arte şi Meserii. În ordinea mediilor, alţi aproape 50.000 de copii, cu medii între 5 şi 7, au fost împinşi de calculator către profiluri cu care nu se identificau. Cifrele reci ne spun povestea lor de astăzi: 89.000 de elevi, din totalul celor 94.000 care în 2007 aveau medii sub 7, au obţinut acum sub 5 la Bacalaureat. Vrei, nu vrei, îţi pui întrebarea dacă nu e nicio relaţie de cauzalitate. Mai important: în 2007, 92 de elevi au obţinut media 10 la Testele Naţionale, în timp ce la acest Bac am avut 65 de medii de 10.

Confirmă, practic, rezultatele la Bacalaureat pe cele ale testelor internaţionale?

După testele PISA din 2006, România s-a clasat pe locul 47 din 57 de state, cu un rezultat sub media ţărilor OECD. Ce ne spunea acest rezultat? Că avem o programă indecvată, metode depăşite şi o resursă umană cu o nevoie acută de formare. Orice decident responsabil avea, la acea vreme, un semnal de care trebuia să ţină cont.

Care sunt atunci soluţiile pentru şcoala de mâine?

Soluţia este schimbarea modelului educaţional. Iar acesta nu se schimbă nici peste noapte, nici la jumătatea drumului.  Cât de predictibil a fost Bacalaureatul  pentru absolvenţii din 2011? Au început liceul în septembrie 2007, ştiind că vor susţine examenul maturităţii  din 2 probe orale şi 5 probe scrise, inclusiv o probă din profil. Cu doi ani înainte de a susţine examenul, în 2009, Ecaterina Andronescu a adus „reforma Bacalaureatului", eliminând proba din disciplină de specialitate  şi şansa elevilor de a fi evaluaţi din ceea ce era specific profilului urmat. Care erau alternativele noastre? Fie să modificăm din nou Bac-ul, ceea ce am considerat a fi inadmisibil,  fie să păstrăm ce aveam, până la intrarea în aplicare a noului tip de Bacalaureat, anunţat de Legea educaţiei naţionale, peste câţiva ani. Noul Bacalaureat respectă traseul educaţional pentru fiecare profil şi specializare. 

Ce faceţi cu liceele cu zero promovaţi?

Liceele fără niciun promovat vor intra într-un proces de transformare. Inspectoratele vor face controale pe tot parcursul anului şcolar, iar directorii lor vor trebui să prezinte la începutul anului şcolar un plan de măsuri. Nu poţi să ai ca obiectiv obţinerea de rezultate la olimpiadă într-o şcoală în care cea mai mare medie la admitere este sub 7. Dar poţi avea alte obiective de îmbunătăţire a educaţiei! În schimb, nu cred că acesta ar fi momentul sancţiunilor, ci mai curând al soluţiilor. Metaforic vorbind,  noi suntem aici pentru a propune şcolii cel mai bun tratament, după momentul dur al adevărului. 

Bac-ul din toamnă va fi primul din istorie cu peste 100.000 de candidaţi. Va fi dificilă organizarea a încă unui examen de o asemenea amploare?  Supravegherea va fi la fel de strictă?

 Nu va fi mai dificil ca până acum, avem capacitatea şi infrastructura pentru un examen la fel de serios.  Cât despre supraveghere, rămân consecventă ideii că nu mai putem ascunde adevărul, chiar dacă nu e uşor de digerat. Categoric, ministerul va organiza cu aceeaşi stricteţe examenele.

Vă temeţi că universităţile vor fi puse în dificultate de numărul prea mic de bacalaureaţi?

Nu ştiu cât de fericiţi ar putea fi cei din universităţi cu absolvenţi care nu deţin principalele instrumente ale muncii intelectuale. Şi nu eu sunt cea care a vorbit despre „fabrici de diplome" în spaţiul public românesc. De prea mult timp, cantitatea a avut întâietate, defavorizând calitatea! Îmi scot pălăria în faţă oricărui om care munceşte cinstit, dar face bine ceea ce ştie, indiferent de nivelul diplomei pe care o are.  

Cum răspundeţi acuzaţiilor că Bac-ul din acest an ar produce pagube economiei?

Am mai auzit vehicu­lându-se pe piaţă acuze de-a dreptul hilare: cum că am păgubi serios bugetul de stat prin neplata taxelor de şcolarizare în universităţi. Să înţeleg că un examen corect ar aduce pierderi unei ţări? Dar despre pagubele produse de incompetenţa nesfârşită, a liotei de „diplomaţi" care  pretind a şti să facă ceea ce nu pot face,  nu mai vorbeşte nimeni? Paguba aceasta o calculează cineva?

"Absolvenţii de liceu din 2011 sunt aceiaşi copii care au început şcoala în 1999. Tot ce ştiau ei despre evaluarea pe care urmau să o susţină la finalul unui ciclu de învăţământ s-a schimbat pe parcurs.''

Universităţile private, în dificultate

Marii perdanţi ai Bac-ului din acest an sunt universităţile particulare. „Aşteptăm rezultatele de la sesiunea din toamnă, dar cred că numărul studenţilor va scădea", precizează Ilie Cristescu, rector al Universităţii private „Mihai Eminescu" din Timişoara. „Noi am menţinut admiterea, aşa că ne gândim că studenţii noştri nu aleg calea uşoară", a declarat Ion Smedescu, rectorul Universităţii Româno-Americane din Capitală. RAU scoate la concurs 3.000 de locuri, cu o taxă de 500 de euro. Banii merg în cea mai mare parte în buzunarele profesorilor.
„Situaţia este tristă, dar de realitate nu ne putem feri. Dacă promovabilitatea continuă în acest ritm, putem vorbi chiar despre falimentul unor universităţi", consideră Cornel Haranguş, rectorul Universităţii „Tibiscus".

„Ar trebui monitorizate toate şcolile"

Verificarea celor 250 de şcoli care anul trecut au avut o promovabilitate de sub 30% la Bac a durat aproape un an. Şeful instituţiei care a realizat monitorizarea, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), spune că după raportul său, depus recent la minister, ar trebui să apară măsurile care să îmbunătăţească procesul educativ din şcoala respectivă. În cazurile în care niciun elev al şcolii nu a trecut de Bac, se poate ajunge, dacă verificarea indică spre această cauză, la înlocuirea conducerii unei şcoli.

În orice caz, legea prevede că un liceu nu poate fi desfiinţat pe baza rezultatelor proaste de la Bacalaureat, ci doar dacă autorităţile locale decid că nu mai au nevoie de o astfel de instituţie, din lipsă de elevi. „Rezultatele dezastruoase la Bac-ul de anul trecut nu pot fi puse neapărat pe seama şcolii", afirmă preşedintele ARACIP, Şerban Iofescu (foto), „ci mai curând a mediului sărac în care funcţionează. E şi o problemă legată de investiţiile în educaţie, în sensul că în aceste zone defavorizate e nevoie de investiţii mai mari decât în zonele în care mediul economic e mai prielnic şi în care copiii învaţă oricum. Numai aşa şcoala poate compensa deficitul pe care îl creează mediul de provenienţă."

Concluzia sa, după monitorizarea şcolilor cu „zero promovaţi" de anul trecut este că mulţi dintre elevii acestor şcoli „nici nu trebuiau conduşi spre Bacalaureat. Este o mare problemă de sistem: în liceu se intră cum se intră, computerul repartizează şi note de 3 de la Evaluarea Naţională, dar ei n-ar trebui să rămână în sistem după anii obligatorii de şcoală". În opinia sa, „dacă ne luăm după rezultatele de la Bacalaureatul din acest an, ar trebui monitorizate aproape toate şcolile".

Universităţile, victime colaterale ale Bac-ului 2011

Amfiteatrele facultăţilor riscă să rămână goale  Foto: adevărul

Chiar şi universităţile de stat îşi pun problema ocupării locurilor la admiterea din acest an. Rezultatele proaste ale examenului de maturitate fac ca aproape jumătate dintre locurile fără taxă să rămână neocupate după prima sesiune de admitere, care începe în câteva zile. Despre locurile cu taxă, aproape niciunul dintre rectori nu-şi pune problema că s-ar ocupa înainte de toamnă. În plus, conducătorii de universităţi îşi fac probleme că nu vor mai avea suficiente fonduri să-şi plătească profesorii: o bună parte din taxele colectate de la studenţi mergeau în salariile acestora. Numai în Bucureşti doar 9.000 de elevi au trecut de Bacalaureat, în condiţiile în care numărul de locuri de la buget (gratuite) aprobat de Ministerul Educaţiei pentru universităţile de stat din Capitală depăşeşte  17.000.

Două sesiuni de admitere

Acum, rectorii îşi pun toată speranţa în elevii din provincie care visează să urmeze facultatea în Capitală, dar şi în sesiunea din toamnă a examenului de Bacalaureat, când speră ca meditaţiile să-i transforme pe cei care au picat Bac-ul direct în „boboci". „Universităţile vor avea două sesiuni de admitere, nu există niciun dubiu. Dar scenariul cel mai probabil, după sesiunea din toamnă, este ca numărul locurilor cu taxă să fie mult mai mic. Majoritatea se va îndrepta spre locurile fără taxă, evident. Fondurile universităţilor vor fi categoric diminuate pentru că foarte multe se finanţează din aceşti bani", este previziunea Ecaterinei Andronescu, rector al Politehnicii bucureştene.

„Am unele emoţii, dar nu chiar atât de mari. Mă gândesc că cei care au luat Bacalaureatul au pretenţii şi atunci vor opta pentru universităţile cu recunoaştere. Din acest punct de vedere, instituţia noastră este avantajată", este de părere Ion Gheorghe Roşca, rectorul ASE. „Aş dori ca tipul acesta de Bac să nu fie un accident şi să se repete pentru că în acest fel însănătoşim educaţia. Mai ales că noi am renunţat în acest an la examenul de admitere. Aş fi fost mai îngrijorat dacă promovabilitatea era de 90%", spune el.

Conducerea Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA) e îngrijorată. Aici, admiterea începe săptămâna viitoare. „Cu siguranţă vom fi afectaţi. Trebuie să vedem însă şi cine sunt cei care au picat, cei de la profilurile reale care se îndreptau spre Politehnică sau nu", este dilema lui Paul Dobrescu, rectorul SNSPA. „Situaţia a afectat întreaga ţară. Cred că de vină este şi sistemul. Copiii ar trebui să pună mâna pe carte şi să ia examenele mai în serios", spune Ioan Talpoş, rectorul Universităţii de Vest.

Mediciniştii, optimişti

„Eu cred că vom avea acelaşi număr de candidaţi ca şi în anii trecuţi sau poate chiar mai ­mulţi, doarece până acum elevii credeau că examenul de la medicină este dificil. Cei care au luat acum Bacalaureatul au încredere în forţele proprii şi se vor orienta spre această profesie", spune rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Iaşi, Vasile Astărăstoae.

Rectorul UMF „Carol Davila" din Bucureşti, Florian Popa, spune că exigenţa de la Bac i-a scos din joc pe cei mai slab pregătiţi, astfel că elevii care vor candida anul acesta la medicină vor fi doar cei mai buni. El se teme totuşi că nu vor fi prea mulţi candidaţi. „Anul trecut au rămas după prima sesiune locuri neocupate la moaşe, dar şi ele s-au ocupat la a doua sesiune". „A venit momentul adevărului. Problema este că, mult prea târziu. Rezultatele trebuie să dea de gândit, atât dascălilor, cât şi sistemului. E bine însă că în facultate vor ajunge numai cei bine pregătiţi", spune Ştefan Drăgulescu, rectorul UMF „Victor Babeş", din Timişoara.

63.000 de locuri fără taxă sunt scoase la concurs în sesiunea de vară de toate universităţile din ţară.