Oamenii din industria de apărare iau Guvernul în cătare

Salariaţii uzinelor producătoare de armament ameninţă cu greve

Salariaţii din industria de apărare încetează luni munca dacă Executivul nu alocă azi, la rectificarea bugetară, 9 milioane de euro pentru subvenţionarea societăţilor fără contracte.

Angajaţii din industria de armament ameninţă Guvernul că luni vor înceta munca dacă nu vor primi subvenţia necesară plăţii salariilor din fabricile care nu au contracte suficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile.

Subvenţionarea salariilor se face în virtutea unei ordonanţe de urgenţă din 2002, potrivit căreia acest domeniu strategic se bucură de un tratament special: atunci când o societate nu are contracte, salariile curg fără nicio diminuare. În schimb, la companiile civile de stat, angajaţii sunt trimişi în şomaj tehnic, dacă nu cumva se adoptă decizia radicală a concedierilor.

Ei bine, după 2002, Guvernul a adoptat în fiecare an o hotărâre prin care se stabilea numărul de persoane pentru care se acordă subvenţia, de la fiecare societate din industria de armament, precum şi sumele ce urmau a se distribui pentru aceştia, în baza acestei OUG nr. 95 din 2002.

Recordul la numărul de salariaţi plătiţi de la buget a fost deţinut mereu de Compania Naţională Romarm, cu un număr în creştere de persoane pentru care se cer bani de la stat.

Astfel, anul acesta, Romarm figurează în Hotărârea de Guvern cu 1.229 de angajaţi subvenţionaţi (numărul total al angajaţilor din companie este de 7.300, la cele 22 de filiale), fiind urmată de Societatea Comercială Romaero - cu 139 de persoane, Avioane
Craiova - cu 125, IAR SA - cu 70 de persoane şi Societatea „Construcţii Aeronautice", cu salariile pentru opt angajaţi.

„N-avem bani"

Suma totală necesară anul acesta pentru subvenţionarea salariilor a 1.571 de persoane se ridică la puţin peste nouă milioane de euro. Anul trecut, exporturile de armament ale României au totalizat 131 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că subvenţiile acordate pentru salariile din industria militară reprezintă 7 la sută din valoarea exporturilor. Nu din profit.

Pentru cei 1.571 de angajaţi este nevoie de 3,4 milioane de lei lunar (755.000 de euro), sumă ce include nu doar drepturile salariale, ci şi taxele şi impozitele către stat (contribuţiile pentru pensii, asigurările de sănătate etc).

Anul trecut au apărut prima dată problemele cu aceste subvenţii şi s-a discutat chiar posibilitatea renunţării la OUG 95/2002. Întârzierea a fost atunci de doar două luni, însă anul acesta banii nu s-au virat nici după opt luni.

De aceea, sindicaliştii din întreaga industrie de armament ameninţă cu greva dacă Ministerul Economiei nu plăteşte sumele aprobate deja printr-o hotărâre.

„Guvernul Ponta a aprobat hotărârea, dar banii tot n-au fost daţi. La una dintre întâlniri, secretarul de stat Rodin Traicu ne-a spus clar că nu sunt bani. Aşa încât, degeaba s-a dat hotărârea", explică Gheorghe Sora, preşedinte al Federaţiei Sindicale Metal, la care sunt afiliaţi mulţi dintre angajaţii din industria militară.

Rectificarea salvatoare

Ameninţaţi cu greva, cei de la Ministerul Economiei au promis ieri, la negocierile purtate în timp ce sindicaliştii pichetau instituţia, că banii necesari vor fi alocaţi la rectificarea bugetară care se va discuta azi în şedinţa Guvernului.

Dacă nu se va întâmpla asta, spune liderul Gheorghe Sora, sindicaliştii vor înceta luni activitatea din toate fabricile de armament.

"Guvernul a aprobat hotărârea pentru subvenţiile de anul ăsta, dar acum spune că nu sunt bani pentru respectarea ei."
Gheorghe Sora lider sindical

Bulgaria vinde mai mult decât România

Înainte de 1990, bulgarii exportau aproximativ un sfert din volumul armamentului vândut de România, dar vecinii de la sud de Dunăre s-au redresat mai repede. În 2010, ţara noastră a vândut în străinătate armament de 123,5 de milioane de euro, în timp ce exporturile Bulgariei au fost duble, adică de 260 de milioane de euro. Anul trecut, ei au vândut afară armament de 231 de milioane de euro, România - de numai 131 milioane de euro.