O noapte la Bellu: cultură la lumina candelei

Inclus pentru prima oară în programul internaţional „Noaptea Muzeelor“, Cimitirul Bellu din Capitală a avut peste 10.000 de vizitatori, mult peste aşteptările organizatorilor. Schimbat peste noapte la faţă, Bellu a devenit un muzeu european, iar publicul se dovedeşte a fi ca atare. Aleile iluminate cu candele au fost „bântuite“ de mii de oameni avizi de „cultură vie“.

Noutatea din acest an a proiectului „Noaptea Muzeelor" a fost, fără îndoială, deschiderea în miez de noapte a porţilor Cimitirului Bellu. Dacă cineva se îndoia că iniţiativa va avea mare succes, de teama rockerilor sau a sataniştilor, s-a înşelat amarnic. Mii de tineri, elevi şi studenţi, familii cu copii de grădiniţă şi pensionari respectabili s-au înscris într-un pelerinaj cultural printre mormintele marilor oameni ai ţării.

Cu felinarul prin cimitir

Sâmbătă, pe la ora 22.00, vânzoleala din faţa intrării principale în Cimitirul Bellu era în toi. Intrarea pe spaţiul porţilor se făcea anevoios, organizatorii abia pridideau cu împărţitul pliantelor, iar cei care reuşeau să treacă de porţi aveau sentimentul şi uşurarea că au dobândit deja o mare victorie. Dintâi, pe zidurile culoarului prin care se face intrarea în cimitir erau expuse fotografii cu cele mai importante monumente funerare şi sculpturi rare, executate de mari artişti ai vremurilor trecute. În faţă, până la Capelă, linii de candele aprinse, aranjate după o geometrie precisă, indică cele mai importante trasee ce pot fi „survolate" de vizitatori.

Aproape de Capelă, mai multe şcoli cu clasele I-VIII au expuse picturi făcute de elevi. Unele mai naive, altele savant lucrate, înfăţişează câmpii scăldate în soare, buburuze legănate de petale de flori, ciperci uriaşe ca-n „Alice în Ţara Minunilor" sau vase antice. La administraţia cimitirului se formează grupuri, se „angajează" ghizi şi se aprind felinare. Cu ele în mâini, grupurile fac un tur de o oră. Parcă ar fi şirul de pitici din „Albă ca Zăpada", când pleacă în
zori de zi să scormonească măruntaiele pământului.

La „Cărăbuş", la Constantin Tănase

Grupurile se pun în mişcare. Ştiindu-se că programul de vizitare este până la ora 2.00, ghizii se grăbesc. Nu ca să scape mai repede de vizitatori, ci ca să poată prelua în timp util şi alte grupuri. „Nu vă urcaţi pe morminte şi atenţie să nu alunecaţi", se aude pe un ton ridicat vocea unui steward. În noaptea înaltă, liniştea de mormânt a cimitirului e făcută ţăndări. Vizitatorii se întind în pas vioi în spatele ghidului. Nu e prea mult timp de contemplare a mausoleelor sau sculpturilor de lângă cruci.

Indicaţiile sunt scurte: „În dreapta aveţi cavoul marelui Constantin Tănase-Cărăbuş, în faţă vom ajunge la mausoleul cu coloane al contelui Alexandru de Linche de Moissac." O tânără din grup se uită mai atentă la cripta lui Constantin Tănase şi exclamă suav: „Ia uite-te, are sculptat un scarabeu!" În spatele cavoului lui Tănase, la mormântul familiei Lăzărescu, bustul lui Iisus priveşte cu ochi goi cerul de smoală. Surprins în momentul răstignirii, cu coroana de spini însângerându-i fruntea, strigă înalturilor durerea şi rugămintea umană scrisă pe soclu: „Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!" Din grupul la început compact, oamenii încep să se desprindă, fascinaţi de grandioasele monumente. Încep, apoi, pe cont propriu explorarea.

Muzică şi muzichie la Capelă

În Capela deschisă, oamenii intră de parcă ar lua lumină de Paşte. Covârşitoarea masă umană e formată din tineri de până în 25 de ani. În dreapta Capelei, aşezate pe scăunele, pe un covoraş, cu partiturile în faţă, patru fete cucuiete cântă muzică cultă. E cavartetul de coarde Rainbow Qartet. Muzica diafană se împrăştie uşor printre crucile reci de marmură. Poate aşa sună şi muzica îngerilor pe care o ascultă în vecie cei îngropaţi aici. Bogdan Tănase, şeful administraţiei cimitirelor, cel care a avut această iniţiativă, recunoaşte că nu se aştepta la un aşa număr mare de vizitatori: „Conducerea Asociaţiei Cimitirelor Semnificative din Europa este prezentă aici. Am am primit aprecieri din partea membrilor conducerii asociaţiei.

Lucrurile astea se fac în Cimitirele Semnificative din Europa de foarte mulţi ani. Noi, de doi ani, a trebuit să facem zilnic curăţenie, să scoatem camioane de gunoi şi să recondiţionăm monumentele pentru a deveni de-abia acum membri ACSE. În anii care vor veni, această seară va fi din ce în ce mai frumoasă şi mai reuşită. Preconizăm că numărul vizitatorilor din această seară va fi în jur de 15.000 de oameni". Într-o sală a administraţiei cimitirului, delegaţia de care vorbea Tănase tocmai era invitată la un bufet suedez. Până la urmă, morţii cu morţii, vii cu vii!

„Iubesc noaptea asta!"

Grupuri de vizitatori poposesc îndelung lângă lespedea de mormânt a Elenei Izvoranu. Dacă numele decedatei nu are mare rezonanţă, o sculptură reprezentând o femeie îmbrăcată în alb care se roagă în genunchi cu faţa spre groapa uitării atrage toate privirile. Mai ales femeile vin şi pun o lumânare la baza lespezii. Alţii stau aşezaţi pe gărduleţele din fier şi privesc în gol, gândind poate la zădărnicia umană.

Două distinse doamne, ceva mai în vârstă, aşază cu pioşenie câte un fir de floare. Elena Gheorghe (59 de ani) se felicită că s-a hotărât să vină la „Noaptea Muzeelor": „Mă simt extraordinar de bine c-am venit aici. Mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă ar învia toate aceste suflete îngropate şi ar vedea câtă lume s-a adunat să le viziteze sau să le aprindă o lumânare. Iubesc noaptea asta! Nu m-am dus la niciun alt muzeu, am preferat să vin aici". De alături, Ioana Tihoiu (58 de ani) întăreşte: „Nu mi-a fost frică să vin în cimitir. Ştiam că o să vină lume, dar nu m-am aşteptat să fie atâta aglomeraţie. Tot ce se întâmplă aici şi organizarea în sine merită felicitări".

Cele mai vizitate monumente de la Cimitirul Bellu

Mormintele care au captat cea mai mare atenţie din partea vizitatorilor au fost cele ale personalităţilor cu notorietate. Printre acestea: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, actorii Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Gina Patrichi, Toma Caragiu, Amza Pelea, Ernest Maftei, Gheorghe Dinică şi Adrian Pintea.

De asemenea, a existat şi un circuit al celor mai importante monumente din cadrul cimitirului: Aurel Vlaicu, Generalul Dragalina, Eroii francezi, Vasile Lascăr, C.A. Rosetti, Doamna cu umbrela, Barbu Bellu, Ion Mincu şi Iulia Hasdeu.

Cantacuzinii, punct de atracţie

Mii de bucureşteni au aşteptat să viziteze mausoleul familiei Cantacuzino  Foto: Lucian Muntean

Dintre şirurile de morminte seculare se ridică o impresionantă lucrare funerară. Este mausoleul Cantacuzinilor, proiectat de marele arhitect Ion Mincu. Ca un castel în miniatură, la rându-i întunecat în noaptea neagră, polarizează atenţia a sute de oameni. Ca să pătrundă prin uşa ovală în criptă, curioşii au făcut o coadă de câteva zeci de metri pe trei rânduri.

Spre deosebire de bulucelile şi îmbrâncelile extenuante şi primitive de la moaştele cine ştie cărei sfinte (unde cei care se declară crdincioşi vin să se calce în picioare, să suduie ori să leşine), toţi cei prezenţi se aşază liniştiţi şi civilizaţi la coadă, fără să fie nevoie să-i îndrume sau să-i supravegheze cineva. Ce-i drept, sunt doi angajaţi de pază ai cimitirului în apropiere, dar nici nu se pune problema că ar trebui să intervină în vreun fel. De fapt, tot ce s-a întâmplat la Cimitirul Bellu a fost cât se poate de civilizat. Nimeni n-a călcat pe morminte, nimeni nu s-a căţărat pe cruci, nimeni n-a strivit măcar o floare. Costin Anghel este elev în clasa a XII-a şi a venit din cartierul Rahova din Capitală cu autobuzul.

„Este o seară unică în care putem vizita toate muzeele. E noapte, e frumos, e atractiv. Sunt surprins că au venit atâtea persoane şi sunt surprins să văd că sunt entuziasmate de ceea ce văd. Sunt atât de bucuros de ceea ce mi se întâmplă, încât, dacă nu mai circulă autobuzele, pe jos mă duc acasă!"

Sub teiul lui Eminescu

La mormântul lui Eminescu, miile de tineri se opresc sub teii încă neînfloriţi. Toţi îi citesc versurile scrise pe cruce. Se aud chicote de recreaţia mare: „Ia uite, fată, Sadoveanu! O, şi Caragiale! Cu ăsta o să ne îngroape şi pe noi la examen!" N-o spun cu răutate, ci cu exclamaţia juvenilă a liceanului exploziv.
În spatele lespezilor de marmură ale lui George Călinescu, Zaharia Stancu, Sadoveanu, Caragiale stau crucile din lemn sculptat ale lui Ion Iuga sau Nichita Stănescu. E trecut de miezul nopţii, dar tinerii se strigă între ei şi se îndeamnă spre alte alei ale cimitirului. „Să treacă lin prin vânt/Atotştiutoarea/Deasupră-mi teiul sfânt/Să-şi scuture floarea..." Înconjurat de mari scriitori ai neamului şi bucurat de sufletele atâtor mii de tineri veniţi la mormântu-i, Eminescu n-are cum să se simtă stingher.

"Doi ani a trebuit să facem zilnic curăţenie, să scoatem camioane de gunoi şi să recondiţionăm monumentele pentru a deveni de-abia acum membri ai Asociaţiei Cimitirelor Semnificative din Europa."
Bogdan Tănase
directorul Administraţiei Cimitirelor Bucureşti

Scurt istoric al celui mai cunoscut cimitir din Capitală

Terenul pe care se află amplasat Cimitirul Bellu a aparţinut baronului Barbu Bellu (1825-1900) şi a fost donat Sfatului Orăşenesc care, la 26 noiembrie 1852, hotărăşte începerea lucrărilor de amenajare a cimitirului. Arhitectul Alexandru Orăscu întocmeşte planurile pentru ridicarea capelei pe locul unde fusese cândva biserica lui Bellu cel Bătrân (1799-1853).

Interiorul era realizat de pictorul Lecca. Cimitirul începe să funcţioneze legal în septembrie 1858. Din anul 1862 trece sub aripa municipalităţii bucureştene, aşa că, în momentul în care vechea capelă se dărâmă, primarul Pache Protopopescu pune piatra de temelie la noua capelă, ce va fi clădită în stilul catedralei din Karlsbad. Boierii înstăriţi au început atunci să-şi mute rămăşiţele strămoşeşti în cimitirul nou construit.

O noapte fructuoasă

- Muzeul Naţional de Istorie a României a fost vizitat sâmbătă după-amiază, potrivit personalului instituţiei, de aproximativ 5.000 de oameni. Pe esplanadă, vizitatorilor li s-a pregătit un „iarmaroc de primăvară", cu bijuterii, veşminte, cărţi şi dulciuri. În hol au admirat expoziţia „'70/ '80"  (obiecte care documentează viaţa cotidiană în comunism).

- Muzeul Naţional de Artă a României a fost una dintre destinaţiile cele mai căutate. Sute de persoane au stat la coadă pentru a vizita Galeria de Artă Europeană şi Galeria de Artă Românească. În curtea muzeului s-au strâns o mulţime de amatori la concertele susţinute de Trei Parale, Electric Brother, Oliver, Norzeatic şi Khidja şi Avant'n'Gard.

- Muzeul Labirint, organizat în Piaţa „George Enescu" de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa" şi de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, a pus la dispoziţia vizitatorilor fotografii ale unor exponate din cele două muzee: fluturi, crustacee şi şerpi, alături de obiecte şi obiceiuri din cultura rurală românească. Numai în primele ore de la deschidere, Muzeul Labirint a atras în jur de 3.000 de vizitatori.

- Muzeul Naţional de Geologie a oferit un program variat. Fanfara Muzica Militară a Jandarmeriei şi Taraful Pandurilor au susţinut concerte în aer liber, alături de solista de muzica etno Claudia Ghiţulescu. Instituţia a găzduit o expoziţie cu vânzare de bijuterii şi cristale. Sâmbătă noaptea au avut loc inagurarea Sălii „Ludovic Mrazec" şi redeschiderea sălilor „Geologia României" şi „Roci utile şi ornamentale". Potrivit estimărilor angajaţilor, muzeul a fost vizitat până la miezul nopţii de circa 10.000 de persoane.

- Muzeul Naţional al Literaturii Române s-a axat pe concerte de muzică clasică şi medievală. Teatrul Masca a susţinut o reprezentaţie a spectacolului „Statui vivante" pe esplanadă. La evenimentul „Te recunosc şi pe-ntuneric, Bucureşti" au participat mai mulţi poeţi, acompaniaţi la pian de muzicianul Mircea Tiberian. În interior, vizitatorii au putut vedea expoziţia dedicată centenarului Emil Cioran.  

Mii de vizitatori la muzeele din toată ţara

Muzeul Unirii din Iaşi, unul dintre cele mai vizitate  Foto: F. Chirica

IAŞI. Mii de ieşeni de toate vârstele au profitat de vremea caldă şi au ieşit sâmbătă seară din case ca să viziteze muzeele din oraş. „E o atmosferă frumoasă în această noapte. Cât stăm la rând ca să intrăm ascultăm şi cum cântă fanfara", a spus Carmen Stoica, studentă, în timp ce aştepta cu prietenii la coadă la Muzeul Unirii.

SIBIU. Peste 18.000 de persoane au vizitat Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, blocând traficul între Sibiu şi Păltiniş. Alte câteva mii de vizitatori au trecut pragul Palatului Brukenthal.

ALBA. Record de vizitatori la Muzeul Unirii din Alba Iulia, unde vedete au fost brăţările dacice şi personajele istorice. „Am avut vizitatori de toate vârstele. Estimăm că peste 5.000 de persoane au participat la eveniment", a spus Liviu Zgârciu, purtătorul de cuvânt al muzeului.

CONSTANŢA. Peste 4.000 de vizitatori au trecut în noaptea de sâmbătă spre duminică pe la Planetariu, la Muzeul de Istorie şi Arheologie şi la Muzeul Marinei.

GALAŢI. Peste 2.000 de gălăţeni au trecut pragul Muzeului de Artă din Galaţi în frunte cu participanţii la o nuntă, care au venit împreună cu mireasa.

TULCEA. 5.000 de vizitatori a înregistrat Complexul Ecoturistic Delta Dunării în cele patru ore de gratuitate incluse în programul naţional. Organizatorii spun că la Acvariu s-au înghesuit cei mai mulţi oameni.