ONU face un apel disperat, cerand urgentarea trimiterii de ajutoare in zonele calamitate

* Bilantul victimelor - aproape 120.000 de morti * Teama de noi valuri uriase a ingreunat operatiunile de salvare * Noua disputa intre ONU si SUA privind cuantumul ajutoarelor, care ar putea ajunge mult prea tarziu la cei in nevoie

In vreme ce toate estimarile organizatiilor umanitare trec de 120.000 de morti, ca urmare imediata a valurilor ucigase, iar alte mii sunt puse pe seama foametei si a epidemiilor, operatiunile de salvare au fost ingreunate, ieri, de avertismentele privind iminenta unor noi valuri seismice. In Indonezia, India si Sri Lanka, mii de oameni inspaimantati au paralizat pentru cateva ore actiunea echipelor de salvare, blocand caile de acces inspre coasta, in incercarea de a fugi cat mai repede. Un anunt radiofonic ce prelua avertismentele autoritatilor indiene, precum si ultimele replici ale seismului de duminica (unul de 5,7 grade pe scara Richter) au speriat oamenii indurerati de pierderea celor dragi, care dorm de aproape o saptamana in cerul liber si nu mai reactioneaza la dispozitiile autoritatilor. Noi valuri uriase nu s-au mai ivit, dar calmarea multimilor inspaimantate a fost inca o problema pentru autoritatile si voluntarii implicati in efortul umanitar. In provincia indoneziana Aceh, unde se pare ca pana la o treime din populatie a murit, oamenii se incaiera pentru pachetele cu ajutoare aruncate din vehiculele militare, iar in Sri Lanka, jefuitorii caselor distruse, dar din care se mai pot culege bunuri de valoare, intra adesea in conflict cu armata. Deja, coordonatorul eforturilor de asistenta ale ONU, Jan Egeland, si-a exprimat temerea ca pentru cateva mii de oameni ajutoarele vor ajunge prea tarziu si ca un sistem eficient de distributie va fi functional de-abia peste inca doua sau trei zile, adica la mai bine de opt zile de la dezastru. Potrivit ONU, circa 5 milioane de oameni sunt stramutati in cele 11 state calamitate, iar un numar neprecizat dintre acestia efectiv nu mai au sub ce acoperis sa se intoarca. Echipamentele medicale si medicamentele, apa si alimentele vitale sunt inca insuficiente. Chiar daca guvernele straine au promis peste 220 de milioane de dolari disponibili imediat, transformarea acestor sume in ajutoare concrete si aducerea lor la cei in nevoie sunt provocari logistice fara precedent.
Washingtonul, acuzat de "zgarcenie" de un inalt functionar ONU
In ciuda acestor sume care depasesc necesarul de 130 de milioane anuntat zilele trecute de ONU, o noua disputa s-a iscat intre organizatia cu sediul la New York si SUA. Jan Egeland, citat de "Washington Times", a acuzat Washingtonul de "zgarcenie". Functionarul norvegian a adaugat ca tara sa a alocat 0,92 din PIB pentru ajutorarea tarilor lovite de tsunami, in vreme ce SUA au alocat numai 0,32. De asemenea, Norvegia s-ar afla pe primul loc al donatorilor din 22 de state industrializate, in vreme ce SUA s-ar afla abia pe ultimul loc. Ulterior, Egeland a afirmat ca parerea lui ca "tarile bogate ar putea fi mai generoase" a fost scoasa din context si nu viza neaparat SUA. Casa Alba a acceptat explicatia, desi multi membri ai administratiei Bush s-au declarat ofensati, mai ales ca ajutorul american de 35 de milioane de dolari va creste pana la un miliard. In plus, Washingtonul s-a aratat gata sa instituie un moratoriu pentru datoriile Indoneziei si Somaliei, dupa ce cancelarul german Gerhard Schroeder avansase o propunere similara. Germania urmeaza sa propuna reducerea datoriilor tuturor tarilor din zona la reuniunea Clubului de la Paris din 12 ianuarie. Franta a sporit ajutorul la 22 de milioane de euro si a chemat ministrii Sanatatii din UE la o reuniune de urgenta, pentru gasirea unei solutii comune pentru limitarea efectelor crizei umanitare din Asia. De momentul in care toate aceste initiative salutare vor fi puse efectiv in practica depinde viata a mii de oameni.
O mama, nevoita sa aleaga intre cei doi copii in timpul catastrofei din Asia
O turista din Australia, aflata pe o plaja din Thailanda in momentul aparitiei valului seismic de duminica, a fost nevoita sa ia decizia dureroasa de a renunta la unul dintre copii pentru a-l salva pe celalalt. Jillian Searle a fost luata de valurile uriase in apropierea piscinei unui hotel din statiunea thailandeza Phuket, unde se afla impreuna cu cei doi copii ai sai - Lachie, de cinci ani, si Blake, de aproape doi ani. "Am stiut ca, daca ii tineam pe amandoi, am fi murit cu totii. Am rugat o alta femeie sa aiba grija de Lachie", a povestit ea, dupa ce s-a intors in Australia. Sotul ei, Brad, a asistat la intreaga drama de la balconul primului etaj, unde se urcase pentru a lua un scutec pentru bebelus. "Am vazut cum venea al doilea val si am stiut ca fiul meu era jos. A fost un moment cumplit", a spus el. in mod miraculos, Lachie a reusit sa se agate de un stalp din holul hotelului si sa isi mentina capul deasupra apei pana la retragerea valurilor. "Am plans dupa mama multa vreme, insa apoi am stat linistit", a povestit baietelul, care a fost regasit de parinti dupa cateva ore."Am avut o sansa extraordinara sa scapam impreuna cu copiii, un bebelus si unul care nu stie sa inoate si caruia ii era deja foarte frica de apa, chiar daca se afla doar intr-o piscina", a spus Jillian. "inca nu pot sa cred", a marturisit ea.
Europa isi numara mortii
Doliu national in mai multe state
Batranul continent este in doliu dupa ce sute de turisti europeni si-au pierdut viata, iar cateva mii au fost dati disparuti in urma valurilor uriase care au lovit, duminica, bazinul Oceanului Indian. Suedia, una dintre tarile occidentale cu cel mai mare numar de victime (circa 30.000 de suedezi se aflau in Thailanda, duminica, inainte de declansarea valurilor seismice), a decretat ziua de 1 ianuarie zi de doliu national, informeaza AFP. in prima zi a noului an, drapelele vor fi coborate in berna pe cladirile oficiale. Pana la aceasta ora, au fost identificate doar sase cadavre apartinand cetatenilor suedezi.. Numarul victimelor ar putea fi insa cu mult mai mare, intre 1.000 si 4.500 de turisti suedezi nefiind gasiti la patru zile dupa producerea catastrofei. Seful diplomatiei suedeze se teme ca majoritatea persoanelor disparute nu vor fi gasite in viata. La randul sau, guvernul austriac a decretat ziua de joi drept "zi de doliu" dupa catastrofa din Asia, care a provocat disparitia si, probabil, moartea a 20 de cetateni austrieci. Cancelarul austriac, Wolfgang Schuessel, a anuntat, miercuri, ca drapelele vor fi coborate in berna pe intreg teritoriul Austriei in cursul zilei de joi. Spre deosebire de seful diplomatiei germane, Joschka Fischer, Schuessel le-a cerut cetatenilor austrieci "sa renunte la petarde in noaptea de Anul Nou si sa doneze banii care ar fi fost folositi pentru cumpararea lor persoanelor sinistrate". in total, circa 1.200 de austrieci se afla inca in regiunea afectata de catastrofa, potrivit unui bilant provizoriu al agentiei austriece APA, intocmit in baza documentelor agentiilor de voiaj de la Viena. Marea Britanie, Franta, Norvegia si Italia fac parte dintre tarile care au platit un tribut greu valurilor. Peste 224 de cehi, 200 de finlandezi, 100 de germani, 27 de britanici si 100 de italieni sunt declarati disparuti. Franta a inregistrat 21 de morti si 37 de disparuti. Peste 2.000 de scandinavi se afla printre cei 3.500 de straini disparuti in urma undei seismice produse in Oceanul Indian.
Helmut Kohl a decis sa ramana in Sri Lanka pentru a veni in sprijinul victimelor
intr-un articol aparut joi in cotidianul "Bild", fostul cancelar german Helmut Kohl, martor la catastrofa ce a lovit duminica sudul si sud-estul Asiei, relateaza experienta traita si explica de ce a preferat sa ramana in Sri Lanka, in ciuda temerilor privind izbucnirea de epidemii. Ramas vaduv anul trecut, Helmut Kohl, in varsta de 74 de ani, a decis sa nu-si mai petreaca sarbatorile in Germania, cum facuse toata viata, si a ales sa urmeze o cura Ayurveda intr-o statiune din Sri Lanka, renumita pentru succesele in terapiile pentru slabit. Hotelul in care a fost cazat, impreuna cu cativa prieteni, se afla chiar pe malul oceanului. In momentul catastrofei, batranul cancelar se afla pe balcon, privind in zare. "Am observat cum apa si-a schimbat culoarea, si apoi un val imens s-a ridicat, venind spre noi. N-am inteles ce se petrece. Abia cand am vazut ca apa smulge totul in calea ei mi-am dat seama de pericol, dar era prea tarziu. Valul ajunsese la hotel". Din fericire, Kohl se afla la etajul al treilea, iar apa nu a ajuns decat pana la etajul doi. "Nu mi-am imaginat ca un val poate avea o forta distructiva atat de mare. Abia cand am vazut ce mai ramasese din primele doua etaje, am inteles", povesteste Kohl. "Mi-am adus aminte de imaginile din timpul razboiului, din copilarie. Arata totul ca dupa bombardament". La inceput, cancelarul n-a vrut sa paraseasca hotelul si a incercat sa organizeze operatiunile de salvare. Dupa doua zile, cand si-a dat seama ca nu se mai putea locui in hotel (reteaua de canalizare nu mai functiona, apa potabila a fost infestata, iar curentul electric nu putea fi restabilit), cancelarul a acceptat sa fie transportat in alta parte. Helmut Kohl a fost recuperat de pe acoperisul hotelului cu ajutorul unui elicopter militar si transportat la un alt hotel de langa Colombo, impreuna cu alti turisti. Cancelarul a decis sa ramana in Sri Lanka pentru a veni in sprijinul victimelor catastrofei: "Ramanem in Sri Lanka pentru ca vrem sa ajutam, in special sa punem pe picioare proiecte pentru copii. Nu vrem sa inchidem ochii la imensele suferinte de aici".