Numărul rău-platnicilor s-a dublat!

La sfârşitul lui martie, datoriile neplătite ale românilor se ridicau la 2,13 miliarde de lei Numărul celor care figurează în bazele de date ale Centralei Riscurilor Bancare cu restanţe

La sfârşitul lui martie, datoriile neplătite ale românilor se ridicau la 2,13 miliarde de lei

Numărul celor care figurează în bazele de date ale Centralei Riscurilor Bancare cu restanţe la creditele de peste 20.000 de lei a crescut cu 114,13% în ultimul an.

Românii întârzie tot mai mult să-şi achite datoriile faţă de bănci. La finalul lunii martie, restanţele înregistrate la CRB erau de 2,13 miliarde de lei. Valoarea este cu 20,21% mai mare faţă de nivelul de anul trecut şi reprezintă 1,15% din totalul sumei datorate băncilor.

"Aceasta a ajuns, la sfârşitul primului trimestru, la 186,2 miliarde de lei", spune Cristian Bichi, directorul adjunct al direcţiei de stabilitate financiară din BNR. La finele lui martie, ponderea restanţelor populaţiei a fost de 0,21% din totalul împrumutat, în timp ce companiile au acumulat restanţe de 1,57% din totalul datorat băncilor.

Aproximativ 91.000 de restanţieri

Potrivit CRB, 882.582 de persoane sunt înregistrate în bazele de date ale instituţiei, acesta fiind numărul creditelor cu expunere mai mare de 20.000 lei. Dintre acestea, 88,8% sunt persoane fizice, iar restul de 11,2%, companii.

Din volumul total al creditelor, populaţiei îi revine o pondere de 31,3% (57,8 miliarde de lei), iar firmelor restul de 128,5 miliarde de lei. Centrala Riscurilor Bancare monitorizează, în momentul de faţă, 90.800 de restanţieri. Dintre aceştia, cea mai mare parte sunt persoane fizice (79.000), în timp ce numărul persoanelor juridice rău-platnice este de 11.800. Faţă de nivelul de anul trecut, numărul restanţierilor s-a dublat, avansul anual fiind de 114,13%.

Ritmul de creştere al restanţelor înregistrate de români la credite este unul alarmant, deşi ponderea acestora în total finanţărilor este una foarte redusă. Dinamica sumelor restante este pusă, în special, pe seama numărului mare de împrumuturi de consum luate de populaţie.

Cea mai mare parte a finanţărilor pentru satisfacerea consumului sunt în lei, aici înregistrându-se şi cel mai alert ritm de creştere a restanţelor. În general, creditele în euro sunt ipotecate. Românii care accesează acest tip de împrumut îşi achită destul de conştiincios rata la bancă, fie pentru că dispun de venituri, fie că se tem să nu-şi piardă bunul ipotecat.

SMS-urile pentru restanţieri, criticate

Din postura de bancher, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, a criticat, ieri, cea mai recentă decizie a Asociaţiei Naţionale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Gheţea s-a aratat nemulţumit de interdicţia de participare la Biroul de credit a operatorilor de telefonie.

"Astăzi voi ridica din nou problema în cadrul Consiliului de Administraţie", a declarat Gheţea. Iar în ceea ce priveşte decizia de notificare de clienţilor bancari, prin SMS, telefon, email sau poştă, cu 15 zile înainte de intrarea în Biroul de credit, preşdintele ARB este de părere că o astfel de măsură "încurajează necinstea".

Un proiect cu două alternative

În prezent, Asociaţia Română a Băncilor ia în calcul două variante pentru înfiinţarea instituţiei mediatorului bancar, care ar uma să îşi înceapă activitatea până la finalul anului. Prima vizează calificarea mediatorilor prin intermediul unor cursuri postuniversitare şi asocierea acestora într-o asociaţie.

Cealaltă opţiune analizată ar urma să se materializeze prin înfiinţarea unei asociaţii a mediatorilor bancari de către ARB, Biroul de credit, Institutul Bancar Român şi TransFond. Angajaţii acestei instituţii, mediatorii bancari, ar urma să fie plătiţi din fondurile ARB.