Număr de iluzionism statistic

Salarii mai mari decât poate duce economia nu există decât pe hârtie stăzi, "riscul major de creştere a ratei inflaţiei este continuarea creşterii alerte a salariilor în toate sectoarele

Salarii mai mari decât poate duce economia nu există decât pe hârtie

stăzi, "riscul major de creştere a ratei inflaţiei este continuarea creşterii alerte a salariilor în toate sectoarele economiei şi necorelarea acesteia cu dinamica productivităţii muncii". Avertismentul recent al Băncii Naţionale poate fi considerat deja unul clasic pentru economia României.

În prima jumătate a anului, productivitatea muncii în industrie a crescut cu 10,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut; în acelaşi timp, salariul mediu net pe economie a crescut cu 22,5% (18,5% în industrie). Iată deci o nepotrivire flagrantă între cât câştigă angajatul şi cât produce el efectiv. De ce se tem economiştii? Având salarii mai mari, românii vor avea mai mulţi bani de consum.

Dacă ţinem cont de creşterea preţurilor (şi aceasta calculată tot ca o medie statistică, desigur), veniturile reale ale populaţiei au urcat cu 15% într-un an. Chiar dacă nu le-ar rămâne prea mulţi bani de consum, se pot duce la bancă, pentru că, acum, având venituri mai mari, se califică pentru a lua un credit. În principal, un credit de nevoi personale, care vor fi satisfăcute cu bunuri aduse din import (tot statistica spune că importurile au crescut cu 29% în primele cinci luni).

Cum deja exporturile nu ţin pasul cu importurile, străinii-speculatori care şi-au plasat bani în România s-ar putea să plece in corpore (li se pare prea riscant să mai rămână), trăgând în sus cursul leului. Ne-aducem aminte bine că leul slab înseamnă inflaţie... tare. Dar la inflaţie se mai ajunge şi pe altă cale - crescând salariile, mai ales pentru a atrage şi a păstra forţă de muncă, se duc în sus costurile de producţie. Acestea, în final, se vor vedea în preţuri de vânzare mai mari (chiar dacă, să spunem, patronul va fi dispus să-şi scadă din profit).

Ce-i de făcut atunci? În definitiv, oamenii au dreptate să ceară patronului salarii mai mari, altfel se vor duce pe bani mai mulţi în străinătate sau la... stat. La stat, pentru că acesta, în generozitatea lui, a dat liber la creşteri salariale pentru "angajaţii" săi şi, indirect, pentru angajaţii privaţilor. "Necorelarea salarii-productivitate este potenţată de caracterul lax al politicii veniturilor practicate de autorităţi", continuă avertismentul BNR.

Statul/guvernul a ajuns parcă hipnotizat de propria statistică - cică "avem creştere economică, deci putem da salarii şi pensii mai mari". Dar e "suficientă" această creştere? Pe hârtie nu sunt probleme - chiar BNR spune că, din moment ce salariile sunt mari, contribuţiile sunt mari, deci bani pentru majorarea pensiilor se găsesc. Dar ce vor mai însemna pensiile şi salariile "mari" când o să se întoarcă inflaţia? Concluzia e una singură - salarii mai mari decât poate produce/duce economia nu există decât în numerele de iluzionism statistic.