Noul superspion sef va dispune de un buget de 40 miliarde dolari si va avea sub comanda sa 200.000 de agenti secreti

Timp de aproape 50 de ani, directorul CIA a fost spionul nr. 1 al Americii, omul care controla fraiele celei mai puternice agentii informative din tara si poate din lume (titlul la care ravnea si

Timp de aproape 50 de ani, directorul CIA a fost spionul nr. 1 al Americii, omul care controla fraiele celei mai puternice agentii informative din tara si poate din lume (titlul la care ravnea si KGB-ul sovietic). De acum inainte acest rol va fi jucat de o figura si mai influenta, directorul serviciilor nationale de informatii (national intelligence director), ca urmare a unui vast proiect de revizuire a comunitatii informative de peste Ocean. Camera Reprezentantilor a Congresului american a votat in mod covarsitor in favoarea acestui proiect, iar Senatul, unde a intampinat initial o rezistenta neasteptata din partea unor fruntasi republicani, urma sa faca ieri acelasi lucru, dupa introducerea unor amendamente, ramanand simpla formalitate a semnaturii presedintelui Bush pentru ca documentul sa capete putere de lege. Schimbarile preconizate reprezinta cea mai ampla si profunda reorganizare a sistemului american a serviciilor americane de informatii secrete de cand a inceput razboiului rece si pana acum. Pe viitor, o singura persoana va coordona cele 15 servicii rivale de informatii, in primul rand, CIA, FBI si NSA (care se ocupa de interceptarea convorbirilor si de spionajul prin sateliti), va avea sub comanda sa nu mai putin de 200.000 de agenti secreti si va dispune de un enorm buget ridicandu-se la 40 miliarde de dolari. Potrivit proiectului, devenit acum lege, urmeaza, de asemenea, sa fie creat un centru nou antitero, va fi intarit controlul granitelor, vor fi inasprite conditiile de acordare a vizelor si filtrele la aeroporturi, vor fi simplificate modalitatile de aprobare a interceptarii convorbirilor si se va introduce obligativitatea interviului cu toate persoanele care solicita intrarea pe teritoriul american. Noua legislatie tine seama de recomandarile Comisiei speciale bipartizane care a investigat imprejurarile atacurilor teroriste din 11/9 2001. La capatul acestei investigatii, care a durat un an de zile, comisia a ajuns la concluzia ca serviciile de informatii nu au putut preveni aceste atacuri din cauza lipsei de coordonare si a rivalitatilor birocratice dintre ele, CIA avand o raspundere speciala si in ce priveste estimarile gresite legate de inexistentele arme de distrugere in masa ale Irakului. Proiectul a intampinat impotrivirea unor influenti senatori si a altor personalitati republicane, inclusiv se pare a unor reprezentanti ai Pentagonului, care s-au temut de diminuarea independentei propriilor servicii de informatii. Pana acum, Pentagonul controla cam 80 la suta din bugetul comunitatii informative americane si avea cuvantul decisiv in ce priveste gestionarea retelei de sateliti spion, pivotul intregii activitati de spionaj. Presedintele a fost nevoit sa faca o serie de concesii pentru a inlatura opozitia manifestata de asemenea personalitati ca fostul secretar de stat Henry Kissinger sau fostul director al CIA George Tenet. Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Trend Duffy, a declarat ca presedintele este "incantat" de aprobarea de catre Congres a proiectului. In schimb, unii congresmani continua sa fie nemultumiti, in ciuda amendamentelor aduse. "Cred ca infiintarea functiei de director al serviciilor nationale de informatii este o imensa greseala. Este o noua structura birocratica, o noua veriga guvernamentala. Asa ceva nu ar fi putut preveni atacurile din 11/9 si nu va preveni un nou atac de acest tip", a declarat congresmanul Ray LaHood, republican din partea statului Illinois.