Noul presedinte palestinian Mahmud Abbas vrea urgent un stat independent

Mahmud Abbas (nume de razboi Abu Mazen), 69 de ani, a castigat , asa cum se anticipase, alegerile pentru presedintia Autoritatii Nationale Palestiniene, el obtinand 62,32% din voturi. I-a succedat,

Mahmud Abbas (nume de razboi Abu Mazen), 69 de ani, a castigat , asa cum se anticipase, alegerile pentru presedintia Autoritatii Nationale Palestiniene, el obtinand 62,32% din voturi. I-a succedat, tot confirmand previziunile, Mustafa Barghuti, 51 de ani, care a primit 19,8% din sufragii. Potrivit datelor oficiale, prezenta la urne a fost de 70%, cei absenti dand curs apelului la boicot al miscarilor integriste radicale Hamas si Jihadul islamic, care nu si-au desemnat nici candidati la succesiunea lui Yasser Arafat. Scrutinul prezidential este primul si cel mai important test al perioadei post-Arafat, de climatul in care a decurs si mai ales de rezultatele sale depinzand evolutiile ulterioare din zona. Dincolo de atmosfera relativ destinsa a contat si dorinta expresa a multor palestinieni de a depasi blocajul politic, marasmul economic si criza sociala acuta in care se gasesc teritoriile de o buna bucata de timp. Pe scurt, implicatiile alegerilor sunt uriase, si in acest sens, ieri, principalul cotidian palestinian "Al Quds" nota ca testul nu l-au dat doar palestinienii, ci si Israelul, care trebuie sa-si dovedeasca acum vointa de a se ajunge la pace si buna intelegere. "Speram ca Israelul nu va refuza iarasi mana palestiniana intinsa pentru a se realiza o pace justa si durabila".
Israelienii - multumiti de alegerea palestinienilor
Presa israeliana a salutat modul in care Abbas a castigat aceste alegeri, ea opinand ca este vorba de "un nou inceput". Intr-adevar, daca, pana acum, Israelul putea invoca "prezenta lui Arafat, teroristul" in fruntea structurilor de conducere palestiniene, azi e vorba de o alta etapa. "Abbas a fost adus la putere de un val tsunami. Vom avea cu cine sa discutam", scria influentul ziar "Yediot Aharonot". Pe aceeasi linie merge si cotidianul "Maariv", ce opina ca succesul lui Abbas, "deschide o noua pagina in relatiile dintre Israel si palestinieni, care si-au ales un lider care cere incetarea violentelor antiisraeliene". Si la nivelul clasei politice din Israel se manifesta destindere si dorinta de dialog cu Abbas, aceasta fiind mai vizibila la Shimon Perez, liderul laburistilor, care l-a avut interlocutor pe Abbas in cazul acordurilor de la Oslo din 1993. In ce-l priveste, premierul Ariel Sharon nu mai poate invoca nimic si nu va avea nici o scuza in noul context, daca va tergiversa si nu va face pasi concreti in directia noilor lideri palestinieni. Intamplator ori nu, de ieri palestinienii au un nou presedinte, iar israelienii un nou guvern, asa incat datele problemei sunt schimbate. Tocmai de aceea, daca Ariel Sharon ar sta in expectativa le-ar putea periclita serios pozitia, stiut fiind ca liderii Hamasului si Jihadului, chiar daca au declarat ca vor coopera cu Abbas, nu-i impartasesc opiniile in ce priveste relatiile cu Israelul si incetarea operatiunilor militare. Abbas, un experimentat negociator extern si un moderat, va sta, totusi, pe un teren minat, marja sa de manevra pe plan palestinian va fi mica, iar dosarele cu care se va confrunta, foarte importante. In iunie, palestinienii vor avea si alegeri legislative, asa incat timpul nu va avea multa rabdare cu el in definirea erei post-Arafat si in realizarea implinirilor ce se asteapta de la el - in primul rand, proclamarea statului palestinian independent.