Noul "Dorel" vine din Asia şi Africa
0Epoca muncitorului român asociat cu deja celebrul personaj "Dorel" din reclamele la băuturi spirtoase este pe cale să apună. După ce mulţi meseriaşi au luat drumul Europei, pe
Epoca muncitorului român asociat cu deja celebrul personaj "Dorel" din reclamele la băuturi spirtoase este pe cale să apună.
După ce mulţi meseriaşi au luat drumul Europei, pe şantierele româneşti au început să apară muncitori africani, asiatici şi din Republica Moldova.
Chiar dacă un chinez este mai scump decât un muncitor autohton, constructorii români îi apreciază pe asiatici pentru seriozitate. Aceştia sunt atraşi cu salarii mai bune decât în ţara lor. Muncitorii sunt cazaţi în containere cu aer condiţionat şi au asigurări plătite.
Unii constructori europeni, precum portughezii, preferă să aducă personal calificat din propria ţară. Paradoxal, uneori aceştia sunt români plecaţi la muncă în străinătate şi care au primit cetăţenia unui stat occidental.
Peste 8.000 de muncitori străini au venit anul acesta în cele mai mari oraşe din ţară pentru a-i înlocui pe românii plecaţi în Vest
Lipsa forţei de muncă specializată, în special în construcţii, îi determină pe investitori să lucreze cu turci, cu chinezi, cu portughezi sau cu moldoveni.
Pentru a suplini deficitul de forţă de muncă de pe şantierele din România, marii dezvoltatori imobiliari au apelat la forţă de muncă din exteriorul ţării.
Aşa că au apelat la muncitorii din Asia, la cei din Africa, iar marile firme europene care au lucrări în România preferă să vină cu forţă de muncă proprie şi chiar cu români care au obţinut cetăţenie în vestul continentului.
Românii, muncitori imigranţi în ţara lor
În apropierea Gării Obor, una dintre cele mai importante firme de construcţii din Portugalia, Mota-Engil Engenharia e Construçao, ridică un complex rezidenţial cu cinci blocuri turn. Cei aproximativ 100 de străini sunt angajaţi vechi ai firmei şi ai subcontractorilor săi.
Toţi sunt cetăţeni portughezi, dar mulţi sunt de culoare, proveniţi din Africa, şi chiar români. Un ardelean naturalizat de şapte ani pe coasta Iberiei are deja orgoliu de portughez: "Nu există în România firmă în stare să ridice blocurile astea în doar nouă luni!".
Portughezul Carlos, fierar-betonist se declară înspăimântat de traficul bucureştean, dar are o idee şi despre dezordinea românească: "Lipseşte organizarea, dacă românii ar avea şefi pricepuţi, ar învăţa să muncească". Maria Miclea s-a născut la Satu-Mare şi locuieşte de şapte ani în Portugalia.
De atunci lucrează la cantina de pe şantierele din toată lumea ale Mota-Engil. Ştie că dacă ar fi rămas în România nu ar fi câştigat în veci cât îi dau portughezii şi crede că a găsit formula ideală - munceşte în ţara natală, dar este plătită ca cetăţean portughez.
La etajul 20, un basarabean lucrează în genunchi şi ne spune mândru că el este portughez. "Don Irminio" (maistrul Herminio Monteiro), omul de bază al constructorului, face diferenţă între "Doreii" autohtoni care stau în miezul zilei comod pe piatră şi românii cu cetăţenie portugheză.
"Aşa ceva nu există la noi. Avem pauză de prânz, între 12.00 şi 13.00, şi terminăm la ora 19.00. În rest, se munceşte", spune maistrul. O sticlă şi un pahar de plastic sunt un nou prilej pentru Herminio de a arăta diferenţele: "Nu e voie să faci mizerie pe şantier. Cafeaua se bea la cantină, nu are ce să caute aici un pahar".
Chinezii, preferaţi pentru disciplină
Pe şantierul din spatele fabricii Apaca o firmă din Israel construieşte cel mai mare mall din Europa de Est cu muncitori aduşi din China. Din cei aproximativ 1.200 de constructori care lucrează la Cotroceni Park, 40 la sută sunt chinezi.
Nu pentru că ar fi mai ieftini decât cei autohtoni, ci pentru că nu există suficienţi muncitori calificaţi pentru explozia imobiliară. "Muncitorul chinez este mai scump decât cel român", explică Ilan Niv, managerul proiectului Cotroceni Park. Sunt mai scumpi, deşi sunt plătiţi la acelaşi tarif orar ca românii, pentru că se adaugă o mulţime de costuri suplimentare: transportul, cazarea şi avizele necesare pentru obţinerea permiselor de muncă.
Arădeanul Darius Dancu îi cunoaşte pe chinezi de pe şantierele din Israel. "Chinezii sunt foarte motivaţi. Au plecat în lume să strângă bani, exact ca noi când mergem peste graniţe", spune Darius. Sunt grijulii cu banii aşa că nu-şi permit să se aventureze prea mult în oraş.
Fac ore suplimentare si apoi se retrag la locurile unde sunt cazaţi. În weekend fac piaţa şi au adoptat obiceiuri culinare ale locului: au renunţat la orez şi au trecut pe pâine.
Antreprenorii spun că în jur de 100.000 de chinezi sunt aşteptaţi pe şantierele româneşti până în 2010 pentru a suplini deficitul de muncitori din construcţii.
Permise de muncă pentru străini
Oficiul Român pentru Imigrări a eliberat anul acesta 8.280 de permise de muncă. Peste 3.000 au fost solicitate pentru turcii aduşi de Bechtel. Chinezii se situează pe locul doi cu aproape 2.200 de autorizaţii, iar pe locul trei sunt cetăţenii moldoveni - 700 de permise de muncă eliberate.
Chinezi şi în Moldova şi Banat
Pe şantierul Palas, situat în jurul Palatului Culturii din Iaşi, lucrează 450 de muncitori de naţionalitate chineză. Până la finalizarea proiectului imobiliar, cifra asiaticilor se va ridica la 3.000 de persoane.
"S-au adaptat foarte bine la condiţiile din România. Mâncarea le este asigurată prin intermediul a 13 bucătari chinezi care pregătesc meniuri specifice", a declarat Angela Ciubotariu, asistent PR la Iulius Group. Muncitorii străini nu au regim preferenţial faţă de români. "Pe cele trei şantiere ale firmei Iulius Group din Iaşi, Suceava şi Timişoara, lucrează 800 de angajaţi asiatici", a precizat George Albulescu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi.
În Timişoara, constructorii recunosc că nu pot comunica cu chinezii pentru că aceştia nu ştiu limbi străine, însă s-a găsit o soluţie: "În construcţii vorbim toţi aceeaşi limbă, pentru că cimentul se toarnă la fel peste tot. Ne înţelegem chiar dacă habar nu avem ce spun", afirmă Dan Boyte, managerul proiectului Iulius Mall Timişoara.
În Galaţi chinezii primesc salarii de 300 de dolari lunar, însă este vizată şi piaţa de muncă din Vietnam pentru că un muncitor poate fi plătit cu 250 de dolari pe lună. Potrivit autorităţilor, în următoarea perioadă se va mări cererea de forţă de muncă străină în construcţii. (Alina Busuioc, Costel Crângan, Mălin Bot)
100 de mii de muncitori chinezi sunt aşteptaţi pe şantiere în următorii doi ani
Dacă românii ar avea şefi pricepuţi, ar învăţa să muncească
Carlos, fierar-betonist, Portugalia
Muncitorul chinez este mai scump decât cel român
Ilan Niv, manager proiect