Noile condiţii de pensionare: Cine pierde şi cine câştigă

Normele noi dezavantajează femeile şi favorizează bărbaţii. Sindicatele şi ONG-urile critică egalizarea vârstei de retragere din activitate Femeile din România angajate la stat vor

Normele noi dezavantajează femeile şi favorizează bărbaţii. Sindicatele şi ONG-urile critică egalizarea vârstei de retragere din activitate

Femeile din România angajate la stat vor trebui să muncească, pentru a putea beneficia integral de pensie, cu doi ani şi jumătate mai mult decât până acum, în vreme ce bărbaţii vor munci cu doi ani şi şase luni mai puţin. Pentru a se conforma normativelor europene, Ministerul Muncii intenţionează să modifice perioada de timp în care românii trebuie să cotizeze pentru sistemul public de pensii. Astfel, stagiul de cotizare pentru primirea integrală a pensiei, acum de 35 de ani la bărbaţi şi 30 de ani la femei, va fi după modificarea Legii pensiilor de 32 de ani şi jumătate.

Că directivele Uniunii Europene trebuie respectate, o spun şi liderii sindicali. "Ministerul Muncii are de ales: ori egalizează stagiile de cotizare ale bărbaţilor şi femeilor, ori stabileşte o vârstă de pensionare identică pentru ambele sexe", precizează Petru-Sorin Dândea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale Cartel ALFA. "Privită la modul cinic, nu este o măsură bună, ci una necesară", este de părere liderul sindical. În ce priveşte oportunitatea de alegere, Dândea consideră mult mai bună creşterea perioadei de stagiu de cotizare, decât cea a vârstei de pensionare, pentru femei. "Ele vor munci cu doi ani şi şase luni mai mult, ceea ce le va aduce o pensie mai mare, atunci când se vor retrage din activitate", indică el potenţialul avantaj al acestei prelungiri a perioadei de muncă. Pentru oficialul Cartel ALFA, într-un fel, egalizarea este şi o măsură reparatorie pentru bărbaţi. "În timp ce femeile ajung la peste 75 de ani, bărbaţii abia ating 68 de ani", citează Petru Dândea din statisticile oficiale. Potrivit datelor existente la Casa Naţională de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS), perioada medie între momentul pensionării şi decesul asiguratului este pe undeva pe la 14 ani şi şase luni. Dar liderul sindical atrage atenţia că sunt mulţi factori care indică discrepanţe flagrante în sistemul de pensii. "Dacă la calcularea acestei perioade medii s-au luat în calcul şi pensionările din perioada de preaderare a României la UE, tot ce este posibil! Am avut ocazia să cunosc doi foşti angajaţi ai MApN, care au fost lăsaţi la vatră în acest mod. Nu aveau mai mult de 42 de ani, când s-au pensionat... Şi asta în timp ce speranţa medie de vârstă a unui fost salariat la un combinat cocso-chimic nu este mai mare de doi ani, după ce iese la pensie", indică oficialul Cartel ALFA.

Asociaţiile feministe nu sunt de acord

Asociaţiile feministe şi organizaţiile neguvernamentale nu acceptă prea uşor ideea "netezirii" parametrilor de pensionare. "Este o egalizare absolut nelalocul ei! Am discutat cu femeile din asociaţia noastră şi, în majoritate covârşitoare, nu sunt de acord să mai muncească încă doi ani şi jumătate peste cei necesari, în momentul de faţă, pentru a completa stagiul de cotizare. Doar un procentaj infim ar accepta această situaţie, pentru că se mai simt încă în putere", spune Liliana Pagu, preşedintele Asociaţiei Femeilor din România, organism neguvernamental reprezentativ al sexului frumos. "Domnul ministru al muncii greşeşte dacă ia o asemenea decizie! Dar dânsul este bărbat, şi îi este mai comod să iasă la pensie mai devreme. Pentru că, de fapt, exact acest lucru se întâmplă: este vorba de o discriminare pozitivă a bărbaţilor, care aşa vor ieşi din activitate într-o perioadă mai scurtă ca în prezent!", acuză preşedintele AFR. "M-am interesat şi eu la Comisia pentru Drepturile Omului de la Bruxelles! <> a fost răspunsul pe care l-am primit", atrage atenţia Liliana Pagu.

Nu atât de radicală ca Liliana Pagu s-a arătat reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Egalitate, directorul de program Alina Chiriac. Ea nu contestă măsurile preconizate de ministrul Păcuraru, dar spune că trebuie făcute cu mare grijă. "Perioada de implementare a egalizării parametrilor de pensionare trebuie să fie cât mai lungă, pentru că reforma pensiilor este foarte grea. Este normal ca acum măsura să fie privită cu reticenţă, mai ales că dă naştere la o stare neplăcută. De aceea, când măsura va fi luată, trebuie să fie scoase în evidenţă mai ales beneficiile ei", recomandă Alina Chiriac.

Tăriceanu spune că nu va renunţa la decizia de majorare a pensiilor

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri că nu va renunţa sub nicio formă la decizia de majorare a pensiilor, precizând că aceasta nu va afecta stabilitatea macroeconomică şi nu trebuie tratată ca o măsură electorală. "Să spui că încercarea de a asigura pensionarilor un nivel de viaţă decent este o măsură de stânga este cea mai mare stupizenie", a spus Tăriceanu.

"Creşterea economică, avansul salariilor, numărul mai mare de salariaţi, îmbunătăţirea încasărilor bugetare şi unele transferuri din bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale vor asigura resursele majorării pensiilor", a declarat, luni, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian.

El a arătat că pensia medie va urca cu 40% la începutul anului viitor, după ce punctul de pensie va creşte de la 31% la 37,5% din valoarea salariului mediu brut. Punctul de pensie este în prezent de 396 lei, urmând să crească în decembrie 2007 la 417 lei şi, începând cu 2008, la 568 lei.