FOTO „Nobilul“ Ţiriac şi blazonul firmelor sale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Grupul de firme Ţiriac Holding este în plină campanie de rebranding şi, cu ajutorul Comisiei Naţionale de Heraldică, şi-a construit un blazon decupat parcă din epoca medievală. Comisia de heraldică susţine că blazonul este în fapt un logo comercial, însă simbolurile folosite în această construcţie au semnificaţii istorice.

Pe câmpul de luptă al businessului autohton îşi face loc prima companie cu blazon. Ţiriac Holding, grupul de firme controlat de omul de afaceri Ion Ţiriac a cărui avere este estimată de „Forbes România" la 750-800 de milioane de euro, îşi construieşte o nouă imagine. „Blazonul este elementul central al noii identităţi construite pentru Grupul Ţiriac şi va fi asociat tuturor businessurilor Grupului Ţiriac", ne-a declarat Cristina Munteanu, directorul de comunicare al Ţiriac Holding.

Consultanţă de la Academia Română

Noua emblemă, alcătuită din patru simboluri heraldice, leul, albina, steaua şi turnul, a fost atestată de Comisia Naţională pentru Heraldică, spun oficialii companiei care nu au dorit să precizeze suma plătită acestei insituţii pentru serviciile prestate. „Practic, povestea blazonului este următoarea: succesul acestui business s-a creat prin muncă şi integritate, în jurul numelui Ţiriac. Tradiţia continuă pe aceeaşi direcţie, prin viziune şi stabilitate", precizează Munteanu.Comisia Naţională de Heraldică se ocupă exclusiv cu avizarea stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. Comisia funcţionează pe lângă Academia Română, iar membrii ei sunt repartizaţi pe judeţe.

Ileana Căzan, membru al acestui for aflat sub în subordinea Academiei Române, a susţinut însă că legea nu le interzice să ofere consultanţă pentru persoane fizice şi juridice. Ea a recunoscut pentru „Adevărul" că a încheiat un contract de „consultanţă ştiinţifică" cu Ţiriac Holding şi că a oferit „idei" pentru alegerea elementelor heraldice ale emblemei- leul, albina, steaua şi turnul. „Am semnat un contract de consultanţă ştiinţifică. Nu vă pot spune suma, dar a fost una simbolică. Contractul este înregistrat peste tot şi au fost plătite toate dările către stat", a precizat Ileana Căzan.

Cine îşi poate face blazon

„Dacă cineva doreşte să-şi facă un blazon pe care să îl folosească pe cartea de vizită, pe inel, drept sigiliu sau în corespondenţa privată, asta e altceva. Dar legea nu interzice aşa ceva, a mai comentat Căzan, care este şi secretar ştiinţific la Institutul „Nicolae Iorga". Contactat de „Adevărul", preşedintele Comisiei Naţionale de Heraldică şi vicepreşedintele Academiei Române, Dan Berindei, a precizat şi el că ceea ce legea nu interzice, este permis. „Eu nu ştiu absolut nimic despre această poveste. Acum aflu, de la dumneavoastră. Nu ţin minte să fi semnat vreo hârtie în acest sens. Comisia nu are niciun fel de atribuţii în legătură cu persoanele fizice sau juridice, ci doar cu unităţile administrativ-teritoriale ale României.



Dar este posibil. În mod particular, putem da astfel de consultanţă. Personal nu am oferit niciodată astfel de consultanţă", a precizat Berindei. Întrebat dacă i se pare normal ca instituţia să fie totuşi asociată, prin intermediul membrilor ei, cu firme sau persoane fizice, Berindei a mai spus că nu este nicio problemă. „Nu mi se pare nicio incompatibilitate între calitatea de membru al comisiei şi semnarea unor contracte de consultanţă ca persoană particulară, atâta vreme cât membrii comisiei nu sunt remuneraţi", a mai spus preşedintele Comisiei. Dan Berindei a mai comentat că realizarea de simboluri heraldice este o practică curentă şi că „în toate ţările din Europa se acordă blazoane într-o veselie".

Ce spun specialiştii

Despre oportunitatea unui astfel de demers şi-au exprimat opinia câţiva specialişti în branding şi comunicare. Ideile sunt însă împărţite. „Demersul în sine nu este greşit. Holdingul reuneşte bussinessuri extrem de diferite şi probabil doresc să se extindă şi în alte direcţii. Este extrem de greu să găseşti un mesaj dramatizat într-un logo clasic care să surprindă această diversitate", ne-a declarat Răzvan Mătăşel, managing partner la firma de publicitate Arsenoaiei&Matasel. El arată totodată că prin această mişcare cei de la Ţiriac Holding au un transfer de capital de brand către generaţiile viitoare ale familiei Ţiriac.

„Blazonul înseamnă tradiţie, nobleţe şi o lungă activitate. Însă este greu de spus dacă a crea un blazon în secolul al XXI-lea este o metodă eficientă de a comunica un brand. Succesul unui astfel de demers se va verifica în timp, cinci ani să spunem, prin măsurarea creşterii gradului de cunoaştere şi recunoaştere a brandului" ne-a declarat Bogdan Brânzaş, CEO al agenţiei de consultanţă de brand şi design Branzas Design.

"Realizarea de simboluri heraldice este o practică curentă în toate ţările. În Europa se acordă blazoane într-o veselie.''
Dan Berindei
preşedintele Comisiei Naţionale de Heraldică

Ce risca Ion Ţiriac în Evul Mediu

Ideea lui Ion Ţiriac de a-şi crea un simbol heraldic se putea încheia tragic în alte timpuri. De exemplu, în negura Evului Mediu, cei care se îmbogăţeau peste noapte tindeau să îşi facă propriile blazoane nobiliare. De cele mai multe ori, această decizie avea un final tragic dacă ea nu era aprobată de către autoritatea regală. În regatul francez şi cel britanic, titlurile nobiliare se obţineau doar prin alianţe sau căsătorii. Falşii nobili care nu respectau această regulă riscau să-şi piardă atât averea dobândită până atunci, cât şi capul. O altă modalitate de a obţine un titlu nobiliar era curajul arătat în luptă. Regele îl răsplătea pe cavalerul curajos cu un titlu nobiliar. Apoi, odată cu disoluţia autorităţii regale, titlurile nobiliare au început să fie cumpărate.

image

În Evul Mediu, blazoanele erau un simbol al nobilimii



Revenind la noul blazon ales de Ion Ţiriac, asocierea celor patru elemente nu este întâmplătoare. Simbolul leului este unul dintre cele mai puternice şi mai elocvente. Leul a fost întotdeauna privit ca simbol al puterii şi regalităţii, atât în Antichitate, cât şi în Evul Mediu. Al doilea simbol, albina, are o încărcătură istorică şi psihologică deosebită. De altfel, prima monedă cunoscută în lume avea gravată pe ea albina, ca simbol al hărniciei. Moneda aparţinea civilizaţiei din Efesul secolului IV î.Chr. Steaua, în religia creştină, are o încărcătură aparte.

image

Ea le-a arătat drumul pe care l-au urmat cei trei magi pentru a ajunge la pruncul Iisus. Şi înainte de creştinism, steaua reprezenta un simbol „spiritual luminos ce risipea negura nopţii". O regăsim în mai toate civilizaţiile antice. Turnul reprezintă dorinţa de înălţare, ce asigură din punct de vedere psihologic o anumită protecţie în faţa duşmanilor. Dintre marile familii nobiliare din Ţările Române cu o lungă istorie merită menţionate: familia Cantacuzino, Ghica, Mavrocordat şi Sturza. Din Transilvania: familia Halga de Hălmagiu, Moţica de Leştioaraş, Pag de Cristeşti, Sida de Hălmagiu.

Cuza şi Suţu s-au certat pe un blazon

Un episod aparte îl constituie conflictul dintre Alexandru Ioan Cuza şi Costache Gr. Suţu pe tema emblemei familiei Suţu. Asemănătoare cu stema ţării, emblema familiei Suţu cuprindea cele două elemente distinctive oficiale, vulturul Munteniei şi zimbrul Moldovei. Într-atât de mâhnit a fost Cuza, încât, conform spuselor lui Radu D. Rosetti, „a trimis vorbă lui Suţu s-o dea jos. Dar beizadeaua, băţos, n-a dat ascultare dorinţei fostului colonel şi-atunci Domnitorul a dat ordin pompierilor s-o smulgă peste noapte. De necaz, Suţu a înlocuit-o cu un ornament inspirat de la Sublima Poartă". Blazonul de factură domnească a fost reaşezat în partea superioară a faţadelor edificiului la stăruinţa urmaşilor lui Costache Gr. Suţu şi din îngăduinţa Regelui Carol I.

Află de pe forbes.ro la ce sumă a fost evaluat Ţiriac în Top 500 Miliardari

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite