Nicoleta Diac si Alois Martinas erau amandoi din Sabaoani - Neamt

Ea, de nici 27 de ani, el la fel, cu parinti si cate opt frati acasa, nascuti la trei ulite departare. Ambii plecati in Spania sa scape de saracie, amandoi in zorii lui 11 martie in acelasi tren

Ea, de nici 27 de ani, el la fel, cu parinti si cate opt frati acasa, nascuti la trei ulite departare. Ambii plecati in Spania sa scape de saracie, amandoi in zorii lui 11 martie in acelasi tren bantuit de moarte de la o periferie a Madridului. Localnicii din Sabaoani, Neamt, toti romano-catolici, s-au inghesuit ieri in cele doua biserici sa se roage pentru pacea dincolo de mormant a Nicoletei Diac si Alois Martinas, doi din cei 10 localnici morti in ultimii ani prin strainatate, victime in atentate sangeroase sau accidente stupide. Sabaoani, cea mai mare asezare rurala din Moldova, este satul cu 2.600 de tineri plecati in lume sa se rostuiasca. Din cei 11.600 de localnici, vlastarele au preferat Italia, Grecia si Spania, dar nu au refuzat sa plece in Irlanda, Israel sau Germania. Batranii isi asteapta copiii, au grija de nepoti, ba chiar ajung muncitori pe santierele infiintate cu valuta pentru inaltarea unor vile semete. "Aceste dureri au atins si tara noastra. Mai mult decat atat, si satul nostru. Si noi putem raspunde acestor arme. Cultura mortii care se propaga in toata lumea o putem combate cu o cultura a vietii. Sa ii pretuim pe cei din jurul nostru", a predicat preotul Toma Iencuta. Cu patru zile inainte de a sfarsi sfartecat de o bomba, Alois Martinas si-a anuntat familia ca s-a logodit si face nunta in vara asta. A rugat-o pe logodnica, Rodica Eduard, sa dea vestea familiilor. El era obosit si preocupat sa stranga bani. Muncea de trei ani ca zilier in constructii sau la ce gasea prin suburbiile Madridului. "Si-au luat inele de logodna. Faceau nunta. Trebuia sa stau in capul mesei", se tanguia, ieri, Carolina Martinas (53 de ani). "Acum face nunta in pamant!", amplifica bocetul mamei sora lui Alois, Cristina, de 13 ani. "Rodica a plecat acum un an dupa Luiz. Era in acelasi tren. Fata a coborat cu o statie mai degraba. A auzit bubuitura de unde era", adauga Carolina. "Nu a venit acasa ca nu avea acte. Nu imi scria. Doar suna. (...) Ma uitam la televizor, dar nu m-am gandit ca o sa fie tocmai copilul meu. Baiatul mergea doar cu autobuzul, nu cu trenul. Cand colo, prapad!", spune femeia. "In timpul lui Ceausescu m-am descurcat bine cu opt copii. Alois ne ajuta in ultima vreme. Era cel mai mare. Era ca o fata de cuminte si harnic tare". Desi locuieste la vila, familia Martinas este nevoiasa. Traieste din pensia derizorie a lui Emil, tatal, si din rodul pamantului. Cu banii trimisi de Alois, sotii Martinas au tencuit casa si se pregateau de nunta. Alois, sau Luiz cum era dezmierdat, a fost tanchist in armata. A terminat liceul in sat. Nu a avut bani de facultate, desi voia sa studieze. Pe 15 octombrie implinea 27 de ani. Era stalpul familiei si singurul care putea sa-si scoata parintii si fratii la liman. "Am avut un vis acum un an si jumatate. O fata frumoasa mi-a spus ca o sa-mi ia un baiat. Am spus ca astea-s prostii, dar fata mi-a luat baiatul", se tanguie Carolina. "Vreau sa ma inmormantati voi pe mine, nu eu pe voi!", zbiara de durere la telefonul celular Veroana Diac (55 de ani). Vorbeste cu Cristina, fiica de la Giurgiu. "Mama, hai acasa, sa o inmormantam pe Nicoleta. O aduc joi sau vineri!", spune femeia, in timp ce se tine de cap cu cealalta mana. Veroana Diac si-a mai inmormantat unul din cei 8 copii, acum 14 ani, baiat mort sfartecat de tren. Alaturi, o alta sora si tatal, Carol, isi inabusa lacrimile. "M-a sunat fiul, Adrian, si mi-a spus direct: "Nicoleta e moarta". Si o urlat si o plans. (...) Nicoleta era frumoasa si desteapta. Termina acolo scoala de soferi. Voia sa se faca steuardesa, parca asa ii zice. Avea gandul asta de cand a plecat in Spania. Strangea bani pentru asta sa faca scoala asta in Spania. Nu avea de gand sa se intoarca acasa pentru nimic in lume. Asa de greu i-a fost aici. A lucrat la Pipera si a plecat printr-o prietena, acum 4 ani. Avea acte, era menajera, dar castiga putin, 600 de euro. A fost de Craciun acasa si a spus ca vine acasa doar in vacante. "Mi-e dor de voi", mi-a spus ultima oara. (...) Nu stim daca e intreaga sau in bucati. Nu stim cum s-a intamplat. (...) Mai am 3 copii in Italia si unul, Adrian, tot in Spania", spune Veroana Diac. Femeia a fost si ea in Spania, la Nicoleta si Adrian. Nu a gasit putere sa mearga la slujba. Doar sotul, Carol, sprijinit de o alta fiica, s-a dus sa se inchine pentru linistea copilei. A cantat printre lacrimi. "Erau nevoiasi. Au fost ajutati de copiii plecati prin lume. Asa au razbit. Sunt oameni gospodari", a spus primarul Valeria Dascalu, dupa ce a inmanat familiei indurerate un fax prin care prefectul de Neamt si Guvernul isi exprimau condoleantele si sprijinul.