Neocomunistii si extrema dreapta - marii castigatori ai scrutinului din landurile Brandenburg si Saxonia

Alegerile desfasurate duminica in landurile germane Brandenburg si Saxonia au fost marcate de o ascensiune spectaculoasa a partidelor extremiste - de stanga si de dreapta. Partidul Socialismului

Alegerile desfasurate duminica in landurile germane Brandenburg si Saxonia au fost marcate de o ascensiune spectaculoasa a partidelor extremiste - de stanga si de dreapta. Partidul Socialismului Democratic (PDS), urmasul partidului comunist din fosta RDG, ca si partidele de extrema dreapta au putut profita astfel de starea de nemultumire sociala cauzata de dificultatile economice prin care trece Germania la ora actuala. Aceste alegeri reprezinta intr-o masura mai mare decat in mod obisnuit un barometru al starii de spirit a electoratului german la jumatatea mandatului celui de-al doilea guvern Schroeder, ele desfasurandu-se pe fundalul manifestatiilor de protest din ultimele saptamani impotriva recentelor masuri de reforma a pietei muncii si a nemultumirii crescande a populatiei din noile landuri, fosta RDG, fata de persistenta anumitor inegalitati pe plan economic si social intre partea de est si cea de vest a Germaniei (atat Brandenburg, cat si Saxonia fac parte dintre landurile est-germane). Confruntat cu o rata crescuta a somajului, ce se apropie de 11%, cu o economie stagnanta si cu pericolul falimentului sistemelor de pensii si asigurari sociale, guvernul social-democrat/ecologist condus de Gerhard Schroeder a adoptat in urma cu un an si jumatate un program cuprinzator de reforme economice si sociale. Cele mai recente masuri prevad printre altele unificarea sprijinului pentru somaj - pe care persoanele fara un loc de munca il primeau incepand din al doilea an de somaj - cu ajutorul social, si anume la nivelul inferior, cel al ajutorului social. De asemenea, creste presiunea asupra somerilor de a accepta si locuri de munca sub calificare si mai prost platite. Chiar daca aceste masuri vor duce pe termen mediu la impulsionarea pietei muncii, pe termen scurt ele afecteaza o patura si asa defavorizata, asa numitii "someri pe termen lung", in special populatia din estul Germaniei, unde nivelul somajului este de 18%, atingand in unele regiuni chiar 25%.
Neocomunistii - in plina ascensiune in Brandenburg
Aceasta stare de spirit se reflecta, firesc, in comportamentul la urne. Astfel, in landul Brandenburg - de altfel un bastion al stangii - dupa o lupta cap la cap intre Partidul Socialismului Democratic, fost comunist, si Partidul Social-Democrat, fostii comunisti aflandu-se timp de cateva saptamani chiar pe primul loc in preferintele electoratului in sondajele de opinie, acestia au fost surclasati in cele din urma de social-democrati, care au obtinut peste 30% din voturi. Totusi, PDS a castigat nu mai putin de 28 de procente, un rezultat formidabil daca ne gandim ca partidul a trecut printr-o criza profunda, nereusind in 2002 sa obtina cele 5% necesare pentru a intra in Bundestag, unde este reprezentat la ora actuala doar de doua deputate alese direct. Ei au stiut insa sa profite de temerile si nemultumirile populatiei din estul Germaniei, erijandu-se in aparatori ai celor saraci si napastuiti, ceea ce i-a permis partidului sa obtina rezultate spectaculoase la alegerile din iunie din landul est-german Turingia (26%), precum si la alegerile pentru Parlamentul European. Insa PDS nu are sanse sa participe la guvernare in Brandenburg, celelalte partide considerand ca modul extremist in care fostii comunisti si-au condus campania electorala i-a descalificat pentru orice fel de coalitie. Este deci de asteptat la o continuare a actualei coalitii de guvernamant intre Partidul Social-Democrat (SPD) si Uniunea Crestin-Democrata (CDU). In ceea ce priveste Saxonia - care este, spre deosebire de Brandenburg, unul dintre landurile cu cea mai mare dezvoltare, economica din intreaga Germanie -, ea este un fief al crestin-democratilor. Climatul de nemultumire s-a facut insa si aici simtit, CDU obtinand doar circa 42% din voturi si pierzand majoritatea absoluta pe care o detine de la reunificare in acest land, astfel incat va fi nevoita sa-si caute un partener de coalitie - probabil liberalii. Fostii comunisti s-au clasat si in Saxonia pe locul doi, cu 23%, in timp ce social-democratii nu au reusit sa atinga nici macar 10 procente.
Extrema dreapta - si in parlamentul saxon
Cu si mai mare ingrijorare este insa privita in Germania ascensiunea partidelor de extrema-dreapta, respectiv Partidul National German (NPD) in Saxonia si Uniunea Populara Germana (DVU) in Brandenburg. Astfel, NPD a obtinut in Saxonia nu mai putin de 9,3% - un rezultat-record care ii va permite ca, dupa 36 de ani de absenta, sa fie reprezentat din nou in parlamentul unui land german. In Brandenburg, DVU - "partid-fantoma" care isi datoreaza existenta in primul rand sustinerii financiare a milionarului bavarez Gustav Frey - a reusit din nou sa depaseasca pragul de 5 procente si va fi si in acest mandat prezenta in parlamentul brandenburghez. Aceste partide au renuntat in actuala campanie electorala la caii de bataie obisnuiti - strainii, evreii, homosexualii, moneda unica euro -, raliindu-se valului de proteste populare impotriva reformelor pietei muncii si prezentandu-se drept aparatori ai napastuitilor soartei impotriva politicii antisociale a guvernului. Observatorii considera insa ca prezenta acestor partide in parlamentele celor doua landuri nu reprezinta o amenintare la adresa democratiei germane, fiind doar un fenomen de moment, cu atat mai mult cu cat asemenea formatiuni au in continuare un statut de paria pe scena politica germana, nici unul dintre celelalte partide nedorind sa le aiba ca partener de coalitie. De altfel, reprezentantii acestor partide se descalifica in cele mai multe cazuri singuri, dand dovada de lipsa de profesionalism, demagogie crasa si chiar penibile lacune de cultura politica si generala. Totusi, ascensiunea acestor partide in parlamentele unor landuri este privita in general ca un fenomen putin imbucurator, cu posibile efecte negative asupra disponibilitatii investitorilor de a se angaja in aceste regiuni, ca si asupra imaginii Germaniei in general.