Adevarul.ro

Numele lui Ion Ilie Cezar, condamnat alături de Sorin Ovidiu Vîntu la cinci luni de închisoare, mai apare alături de cel al patronului său în tentativa de asasinare a lui Cătălin Harnagea, fostul şef al SIE. Considerat „locotenentul“ lui SOV, cel poreclit Nelu Legiune l-a cunoscut pe Vîntu la o casă de schimb valutar. Acum a fost condamnat, alături de stăpânul său, în dosarul în care este acuzat că l-a șantajat pe omul de afaceri Sebastian Ghiță.

A fost folosit şi ca racket, dar şi ca onorabil reprezentant al lui Sorin Ovidiu Vîntu la Realitatea Media. Aşa ar putea fi descris, extrem de schematic, traseul profesional al personajului misterios, condamnat la cinci luni de închisoare alături de Sorin Ovidiu Vîntu. Nu este pentru prima dată când numele lui Ion Ilie Cezar, zis Nelu Legiune, este alăturat celui al fostului patron de la Realitatea TV, în fapte situate la graniţa legalităţii.

În trecut, Nelu Legiune a fost cercetat sub acuzaţia de tentativă de asasinare a fostului director al SIE, Cătălin Harnagea, la ordinul patronului său, Sorin Ovidiu Vîntu. După o anchetă ce sugerează mai degrabă fiascoul total, dosarul lui Ilie Cezar a fost închis de către procurori, cu o concluzie seacă: nu există probe în baza cărora Sorin Ovidiu Vîntu să poată fi acuzat că l-ar fi plătit pe angajatul său pentru asasinarea fostului şef al SIE.

Dosarul inutil

Primele informaţii privind presupusa tentativă de asasinat a lui Cătălin Harnagea au apărut în presa centrală, în 10 decembrie 2001. Jurnaliştii pretindeau că au intrat în posesia unor casete audio ce conţineau înregistrarea unei discuţii a lui Nelu Legiune, care pregătea asasinarea fostului şef SIE, Cătălin Harnagea. După aproape două luni, Direcţia Poliţiei Judiciare din cadrul IGP anunţa întocmirea unui dosar penal pe numele lui Ilie Cezar. Acesta era chemat pentru o serie de şase declaraţii olografe, în care, potrivit materialului aflat la dosar, „a negat în mod constant implicarea sa în vreo activitate care ar fi avut drept scop uciderea lui Cătălin Harnagea, susţinând, în consecinţă, că nu vocea sa este înregistrată pe caseta audio în cauză".

Prietenie de afaceri

Deşi în primă instanţă Nelu Legiune s-a declarat de acord cu testul poligraf, ulterior, acesta a refuzat orice expertiză cu detectorul de minciuni, invocând neobligativitatea acestui test, până la momentul începerii urmăririi penale împotriva sa. În ultima declaraţie oferită anchetatorilor, datată 1 martie 2002, Nelu Legiune preciza că „până la începerea urmăririi penale" nu este de acord cu „proba de voce şi nici cu administrarea oricărei alte probe", deoarece nu a săvârşit nicio faptă penală.

Declaraţiile aflate la dosarul din acea perioadă oferă şi indicii privind modul în care SOV l-a cunoscut pe Nelu Legiune. Potrivit fostului patron al Realitatea TV, cei doi ar fi devenit apropiaţi din perioada 1997-1998, când, prin casa de schimb a lui Ion Ilie Cezar, Vîntu ar fi efectuat mai multe schimburi valutare.

Martorul arestat

În rezoluţie se concluziona: "Vîntu a mai afirmat că nu este implicat sub nicio formă în tentativa de asasinare a cuiva, nu a comandat aşa ceva, nu i-a cerut să ucidă sau să contacteze ucigaşi pentru persoanele menţionate în presă, iar interesele sale sunt ca aceşti oameni să trăiască pentru a obţine bani de la ei (datorii, procese-daune)". Alături de fostul şef al SIE, pe presupusa "listă neagră" a lui SOV s-ar mai fi aflat şi jurnaliştii Dan Andronic şi Petre Mihai Băcanu, dar şi oamenii de afaceri Dan Fischer şi Costel Bobic. În acest caz a fost audiat şi Mihai Săpunărescu, un bărbat care era arestat preventiv în Penitenciarul Weiterstadt din Germania.

Potrivit procurorilor, „acesta a relatat despre discuţiile purtate, din care ar fi reieşit că Vîntu îi ceruse să caute o persoană care să poată înfăptui «la comandă», în schimbul sumei de 1 milion de dolari, uciderea lui Cătălin Harnagea. Detaliile date de Vîntu ar fi fost următoarele: costul operaţiunii era de 1 milion de dolari, iar asasinul era din afara României. "Din câte îmi aduc aminte era vorba de un cetăţean din Republica Moldova. (...) Eu am început să râd când am auzit ce mi-a spus Vîntu, însă acesta m-a avertizat că vorbeşte serios şi că băieţii ăştia, adică Harnagea, «vor muri de mâna lui» (...)", declara Săpunărescu.

Concluzia oficială: au vrut să-l fraierească

Un alt martor-cheie din acest caz a fost un interlop din Galaţi, audiat în acea perioadă. Acesta a declarat că unul dintre „locotenenţii" săi ar fi fost contactat de o persoană din Bucureşti, pentru ca, în schimbul sumei de 100.000 de dolari, să alcătuiască o echipă ce urma să-l asasineze pe Harnagea. Potrivit procurorilor, acest „locotenent", alături de Nelu Legiune', a „tranşat afacerea": au achiziţionat un pistol cu glonţ, armă ce a fost probată la marginea unei păduri de la marginea oraşului".

Totul s-a oprit aici însă. Parchetul a cerut SRI şi SIE toate informaţiile deţinute în acest caz. Răspunsul SRI (condus la acea vreme de Radu Timofta, un vechi cunoscut şi prieten al lui SOV) răspundea: „Din analiza datelor şi informaţiilor deţinute nu se pot trage concluzii care să infirme sau să confirme intenţia lui... de a organiza asasinarea fostului director al SIE, Cătălin Harnagea". În baza acestor probe, anchetatorii au stabilit că, în fapt, Nelu Legiune n-ar fi intenţionat decât să-l înşele pe SOV şi să-i ia banii acestuia, fără însă a întreprinde vreo acţiune împotriva celor vizaţi.

"Eu am început să râd, însă Vîntu m-a avertizat că vorbeşte serios şi că băieţii ăştia, adică Harnagea, «vor muri de mâna lui.''
declaraţia unui martor din dosarul tentativei de asasinare a lui Cătălin Harnagea