Negocieri interculturale

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ar fi fost interesant de urmărit de la faţa locului tratativele, cu ceasul pe masă, dintre americani şi sud-coreeni - în această ordine - pentru încheierea - până la 1 aprilie fix! - a

Ar fi fost interesant de urmărit de la faţa locului tratativele, cu ceasul pe masă, dintre americani şi sud-coreeni - în această ordine - pentru încheierea - până la 1 aprilie fix! - a unui capital tratat de liber schimb între Washington şi Seul. Sud-coreenii evită privitul în ochii interlocutorului - sau, invers, evită să fie priviţi în ochi. În timp ce americanii, cum îi ştim, abordează direct discuţiile (chiar şi când încearcă rezolvarea problemelor bilaterale prin intermediari, cointeresabili). Mai mult, sud-coreenii "păstrează distanţă", chiar cea fizică, şi nu suportă să le fie încălcat spaţiul intim dimprejur; în timp ce americanii se dedau la amicale palme pe spate.

Confucius îi învaţă încă pe (sud-)coreeni - ca şi pe chinezi sau japonezi - că sunt datori să asculte cu un respect obedient de cei consideraţi superiori: profesori, colegi mai mari, orice autorităţi sau experţi. Mai departe, ca mulţi asiatici, (sud-)coreenii îşi acceptă locul în stricta ierarhie socială confucianistă şi nu chestionează locul superiorilor. În discuţii, (sud-)coreenii valorizează armonia, chiar dacă asta înseamnă să se rezume la ascultat.

Cine o fi jucat rolul superiorului în tratativele americano-sud-coreene? Cât a contat prezenţa armată a Americii în Coreea de Sud? - chiar dacă asta trimite mai mult la Sun Tzu decât la Confucius. Paradoxal, aceiaşi (nord-)coreeni îi judecă exact invers pe americani.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite