Negocieri dure pe legea cianurilor

Comisia pentru Industrii din Camera Deputaţilor a respins la limită interzicerea acestor substanţe toxice. Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor a respins ieri, cu un vot strâns,

Comisia pentru Industrii din Camera Deputaţilor a respins la limită interzicerea acestor substanţe toxice.

Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaţilor a respins ieri, cu un vot strâns, propunerea legislativă privind interzicerea folosirii cianurilor în exploatările miniere, iniţiată de senatorii Gheorghe Funar şi Peter Eckstein Kovacs. Proiectul a fost respins cu şapte voturi împotrivă şi şase voturi favorabile, transmite Rompres.

Decizia finală a fost hotărâtă practic de voturile reprezentanţilor PSD şi PD-L care au votat împotriva modificării titlului actului normativ şi a articolului unic, unde se stipula că în activitatea minieră folosirea cianurilor este interzisă în orice etapă a exploatării aurului şi argintului.

Deputaţii au adoptat, în schimb, câteva amendamente care nu erau incluse în proiect. Acestea prevăd reducerea treptată a folosirii cianurilor până în 2018 şi că, de la 1 mai 2008, toate proiectele din cadrul industriei preparării zăcămintelor miniere ce conţin aur şi argint vor avea prevederi exprese privind securizarea utilizării tehnologiei cu cianură, conform directivei UE 2006/21/CE.

În lege s-a mai prevăzut în mod expres, de asemenea, obligativitatea guvernului de a realiza, până la 1 septembrie 2008, un plan de măsuri privind dezvoltarea economică şi socială a zonelor în care se desfăşoară activităţi miniere pentru un habitat sigur şi dezvoltarea acestuia din punct de vedere economic şi social.

Aprobare, dar cu reglementări severe

Prin urmare, se poate spune că s-au aprobat cianurile, dar s-au recomandat norme severe. Proiectul iniţial a fost respins pentru că era unul care, într-un mod abrupt, spunea "da" sau "nu", neţinând seama că în România se folosesc deja cianurile, şi în alte locuri decât Roşia Montană, Agenţia Naţională de Resurse Minerale având deja în derulare 29 de licenţe.

"Proiectul nu ţinea cont nici măcar de prevederea guvernului, care spune că este dispus să aloce o perioadă de graţie de cinci ani, care abia acum se regăseşte în această propunere legislativă. De asemenea, s-a ţinut cont de prevederea expresă a Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale care are în derulare 29 de licenţe", a declarat preşedintele Comisiei, Iulian Iancu.

Prin urmare, potrivit lui Iancu, dacă s-ar fi aplicat propunerea iniţială, ar fi existat un impact direct şi asupra agenţilor economici care sunt sub incidenţa unor licenţe sau a unor contracte. "Am adoptat o variantă diferită, dar extrem de severă, pentru agenţii economici care nu respectă Directiva UE", a spus el. Actul normativ în forma adoptată de Comisia pentru industrii urmează să primească votul final în plenul Camerei Deputaţilor.
Respingerea "nu are legătură cu Roşia Montană"

Iancu a subliniat că iniţiativa lui Funar şi Eckstein viza, indirect, interzicerea proiectului Roşia Montană. "Nu poţi să transformi particularul în general. Propunerea actuală nu are nicio legătură cu Roşia Montană, nu are nicio prevedere în interiorul ei în legătură cu acest proiect." La discuţiile asupra textului iniţial al legii, deputatul UDMR Istvan Antal a cerut însă înfiinţarea unei Comisii de anchetă pentru Roşia Montană care să cerceteze dacă, din 1990 până în prezent, a fost respectată legislaţia în vigoare şi să-i identifice pe vinovaţii responsabili de situaţia actuală din regiune.

Propunerea de respingere a cianurilor a fost susţinută în comisie doar de reprezentanţii PNL, PRM şi UDMR. Vicepreşedintele Comisiei, deputatul liberal Mircea Ciopraga, a acuzat ieri grupurile PSD şi PD-L că au tergiversat luarea unei decizii. El a arătat că numai "inconsecvenţa" politică a ultimilor ani a dus la situaţia existentă în prezent la Roşia Montană.

>> Dacă se votează această lege înseamnă că, de-acum încolo, nu se mai poate da drumul la noi proiecte cu cianură
Bogdan Olteanu,
preşedintele Camerei Deputaţilor

Roşia Montană, cea mai expusă

Proiectul de lege formulat de senatorii Peter Eckstein Kovacs şi Gheorghe Funar a primit aviz pozitiv din partea guvernului în iunie anul trecut, fiind susţinut de proaspătul ministru al mediului, Attila Korodi. Acesta
declara atunci că, "în cazul în care proiectul va fi votat de Camera Deputaţilor şi Senat, compania canadiană Gold Corporation va trebui să schimbe procesul tehnologic, iar proiectul de exploatare de la Roşia Montană va fi blocat".

Potrivit proiectului, compania ar urma să folosească 200.000 de tone de cianură pentru extragerea aurului de la Roşia Montană. Preşedintele Institutului naţional de cercetare pentru pedologie, agrochimie şi protecţia mediului, Dumitru Mihai, a arătat că refacerea solurilor de la Roşia Montană după folosirea cianurilor nu este imposibilă, însă implică "sume fabuloase", astfel că guvernul trebuie să monitorizeze atent derularea exploatării.