Neglijenţa MAE bagă românii din Timoc în colimatorul Gărzii Financiare sârbe

dezinformare cu bună ştiinţă şi nepăsare.Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, "Federaţia rumânilor din Sârbie" şi "Ariadnae Filum" acuză Departamentul

dezinformare cu bună ştiinţă şi nepăsare.
Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, "Federaţia rumânilor din Sârbie" şi "Ariadnae Filum" acuză Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului de Externe de "fals" în documentele de finanţare a proiectelor. Din suma pe care au primit-o cei de la FRS pentru proiectele din 2005 (247.760 de RON), "noi, la federaţie, am primit mai puţin de jumătate", spune Dusan Prvulovic. "Putem dovedi oricui, cu acte, suma primită de la Bucureşti", adaugă el.
Datele false furnizate de MAE au băgat "rumânii", şi aşa neagreaţi de autorităţile sârbe, în colimatorul Gărzii Financiare de la Belgrad.

Autorităţile de la Belgrad îi suspectează de evaziune fiscală
Discrepanţele dintre datele furnizate de DRRP şi documentele pentru sumele reale folosite de Federaţia Rumânilor din Sârbie au aruncat asupra oganizaţiei suspiciunea de evaziune fiscală. "Au venit la noi cei de la Poliţia Financiară (Garda Financiară, n.r.). Ne-au interogat contabila. A fost întrebată direct unde sunt ascunşi banii şi pentru ce anume au fost folosiţi. Că se spune în oraş că am primit o sumă dublă faţă de cea pe care o putem documenta noi. Contabilei i s-a spus să nu mai povestească nimănui despre acest control", spune Prvulovic.

Rumânii cer anchetă DNA
"Faptul că MAE-DRRP oferă, prin dezinformare, argumente pentru organele de represiune din Serbia, împotriva românilor de acolo este un lucru extrem de grav, pentru care ar trebui Procuratura şi DNA-ul să se sesizeze", se spune în scrisoarea trimisă lui Băsescu. Ca să obţină banii pentru proiectele legate de activităţi de păstrare a identităţii româneşti, FRS a trebuit să treacă prin toată birocraţia de la Bucureşti. Finanţarea proiectelor aprobate de Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni a venit cu întârziere de luni de zile, timp în care federaţia a derulat proiectul şi a acumulat datorii, susţine directorul FRS. Departamentul de la Bucureşti nu poate face însă plăţi retroactiv, astfel încât rumânii au primit o sumă de finanţare înjumătăţită, şi doar pentru o perioadă de două luni. Prvulovic acuză autorităţile de la Bucureşti că întârzie cu bună ştiinţă proiectele românilor din afara graniţelor, pentru a da mai puţini bani de la buget. Nici aplicaţia federaţiei pentru finanţare în 2006 nu a primit încă răspuns. Nici mailurile, scrisorile, nici telefoanele date la MAE-DRRP de reprezentanţii mai multor asociaţii ale comunităţii româneşti din Serbia, care cereau lămuriri pentru întârzierile în aprobarea proiectelor şi schimbarea formularelor de aplicaţie pentru fonduri, nu au primit răspuns nici până în ziua de astăzi.

DRRP: De vină e Ministerul Finanţelor
Secretarul de stat în MAE la DRRP, Mihai Gheorghiu, s-a arătat surprins de situaţia "rumânilor" din Timoc. "Ministerul Finanţelor a aprobat anul trecut foarte târziu contractele de finanţare pentru românii din străinătate", explică el, spunând că persoana care se ocupă de românii din Timoc este plecată la o bursă. "Nu am primit niciun mail, niciun telefon şi nicio scrisoare", adaugă Gheorghiu.

MAE nu face faţă numeroaselor solicitări de finanţare
O directoare din cadrul DRRP se scuză că MAE nu şi-a actualizat site-ul, cu precizarea că autorităţile din Serbia pot controla conturile bancare şi transferurile făcute din România în Serbia. Ea motivează că FRS nu a fost în stare să deruleze proiectul prezentat DRRP aşa că, într-adevăr, federaţia a primit numai jumătate din finanţarea oferită de Bucureşti anul trecut. Cererea de fonduri făcută anul acesta de "rumâni" pentru mobilarea sediilor comunităţii din Serbia nu a ajuns încă pe masa comisiilor de analiză ale DRRP. "Avem peste 250 de solicitări", se plânge directoarea. Românii din Timoc nu au primit încă această informaţie. "Am luat un avocat la Bucureşti, să vedem unde e căpătâiul problemei", spune Prvulovic. "Noi, rumânii din Timoc, nu suntem buni niciunde. Sârbii ne spun separatişti, iar românii ne reproşează că vrem să le luăm banii. Nu le pasă", adaugă el.