Ne-am săturat de betoane!

Organizaţiile civice le cer viitorilor edili să nu mai distrugă oraşele prin modificarea planurilor de urbanism general. Prin iniţiativa "Salvaţi Bucureştiul", 24 de ONG-uri îi cheamă pe

Organizaţiile civice le cer viitorilor edili să nu mai distrugă oraşele prin modificarea planurilor de urbanism general.

Prin iniţiativa "Salvaţi Bucureştiul", 24 de ONG-uri îi cheamă pe candidaţii la Primăria Capitalei şi la cele de sector să semneze un pact de neagresiune faţă de domeniul public. Acţiunea civică este justificată de modul haotic în care s-a construit în Bucureşti în ultimele două mandate. Ziarul "Adevărul" va extinde iniţiativa civică bucureşteană la marile oraşe desfigurate de construcţii care nu respectă cele mai elementare norme de urbanism european.

Modificarea parametrilor urbanistici a lăsat răni adânci în interiorul marilor oraşe din România. Cu toate că au promis verdeaţă şi mai mult aer curat în campaniile electorale, primarii au sprijinit, prin autorizaţiile acordate, iniţiative prin care zone verzi şi chiar parcuri cu acte în toată regula au fost acoperite de betoane.
În Bucureşti, numai în ultimul an au fost aprobate peste 100 de planuri urbanistice zonale pentru clădiri de peste 10 etaje, chiar dacă regimul iniţial de înălţime era de cel mult două niveluri.

"Salvaţi Bucureştiul"

Candidaţii la funcţiile publice din Capitală, fie pentru fotoliile de primari, fie pentru cele de consilieri, vor avea de dat cu subsemnatul înainte de a le promite ceva alegătorilor. Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul" împreună cu alte 23 de organizaţii civice vor ca viitorii aleşi locali să se angajeze în scris înaintea alegerilor că dezastrul urbanistic din Capitală va fi stopat.

"În document, sunt prezentate strategii de dezvoltare durabilă şi propunem elaborarea unui nou Plan Urbanistic General (PUG) pentru Bucureşti", a spus Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul (ASB). Iniţiativa organizaţiilor civice vine după ce, în campaniile electorale trecute, toţi candidaţii la o funcţie publică în administraţia locală au promis spaţii verzi şi o viaţă mai civilizată, în timp ce bucureştenii s-au ales cu betoane şi zgârie-nori, în loc de parcuri. "Planurile urbanistice din Capitală nu mai trebuie modificate.

Prin derogarea de la PUG, multe zone din oraş îşi schimbă destinaţia, inclusiv parcurile", a adăugat Nicuşor Dan. ASB le va mai cere noilor edili bucureşteni să adopte hotărâri prin care să interzică masacrarea spaţiilor verzi.

Salvaţi România

Campania pe care o va lansa "Adevărul" îi priveşte în egală măsură pe candidaţii la primării şi pe alegători.
Pentru a umfla spaţiul verde din Bucureşti, un raport din acest an al Primăriei Capitalei înglobează în zonele cu verdeaţă inclusiv cimitirele.

Candidaţii la funcţiile publice locale vor fi invitaţi de jurnaliştii de la "Adevărul" să semneze încă din campania electorală un angajament că vor opri agresiunea asupra spaţiilor verzi. Viitorii edili vor trebui să dea socoteală în faţa celor care i-au votat în legătură cu promisiunile făcute în scris, de fiecare dată când spaţiul public va mai fi agresat, iar zonele verzi - transformate în parcuri de afaceri sau ansambluri rezidenţiale. Până acum, primarii s-au ascuns în spatele legilor neclare, care au permis modificarea indicatorilor urbanistici.

Cum e în Capitală, la fel şi în ţară

Cluj-Napoca şi Timişoara. Două mari oraşe supuse unei puternice presiuni imobiliare. Victime sunt cetăţenii. Administraţia timişoreană a aprobat, în ultimii zece ani, construirea mai multor clădiri în parcuri sau pe zone verzi. Protestele riveranilor nu l-au impresionat pe primarul Gheorghe Ciuhandu, care a semnat fără reţinere autorizaţiile de construcţie.

Boomul imobiliar din Cluj este marcat de o dezvoltare haotică, ce depăşeşte cadrul legal. Potrivit arhitectului Vasile Mitrea, membru în conducerea Registrului Urbaniştilor din România, municipalitatea a extins intravilanul oraşului cu două cartiere, deşi precedenta extindere, de 2.600 de hectare, s-a făcut fără a se fi epuizat terenul, cu încălcarea vechiului Plan Urbanistic General.

Mitrea acuză municipalitatea că gândeşte doar pe bucăţele, şi nu pe ansamblu, principala vină fiind a Comisiei de Urbanism a primăriei, care duce lipsă de specialişti încă din 2002. "Am sesizat şi pe Funar, şi pe Boc despre aceste probleme, dar în zadar", ne-a mai spus Mitrea. În plus, Clujul nu are arhitect-şef de mai mulţi ani. (Alice Baciu, Mălin Bot)

>> Agresiunea urbanistică a fost generată de mecanismul care permite profit rapid.
E uşor să cumperi
o casă cu un etaj
şi să o transformi în bloc cu
şapte etaje.
Nicuşor Dan,
preşedinte Asociaţia
"Salvaţi Bucureştiul"