Naţionalizările din Bolivia şi pericolul "efectului de domino"

Bolivia nu este un mare producător de petrol, producţia zilnică se ridică la abia 50.000 de barili, aşa încât anunţatele naţionalizări nu vor avea prea mare influenţă asupra pieţei

Bolivia nu este un mare producător de petrol, producţia zilnică se ridică la abia 50.000 de barili, aşa încât anunţatele naţionalizări nu vor avea prea mare influenţă asupra pieţei mondiale a ţiţeiului. Teama marilor companii este alta, şi anume că Bolivia ar putea încuraja şi alte guverne latino-americane să întreprindă acţiuni similare. Atrage astfel atenţia că preşedintele Evo Morales a anunţat hotărârea-surpriză la numai o zi după ce a semnat la Havana, împreună cu preşedinţii Fidel Castro al Cubei şi Hugo Chavez al Venezuelei, acordul comercial Alternativa bolivariană pentru Americi. Venezuela, cel mai mare exportator de ţiţei de pe continentul sud-american, a adoptat încă mai de mult un şir de măsuri în care a întărit controlul asupra companiilor străine. Numai departe de anul trecut, Ecuadorul a impus noi reguli pentru sporirea cotei parte care revine statului în ce priveşte repartizarea profitului din exploatarea resurselor de petrol. Iar în Peru s-au înmulţit vocile în favoarea unei politici mai agresive privind controlul asupra rezervelor de gaze naturale şi asupra exploatărilor miniere. Primejdia "efectului de domino" după decizia autorităţilor din La Paz este evidentă. Analiştii estimează că, probabil, companiile străine vor accepta condiţiile care decurg din această decizie mai degrabă decât să se retragă. Motivele sunt legate de investiţiile însemnate ale unora din ele, ca şi de marile rezerve de gaze naturale ale Boliviei încă insuficient exploatate şi ca atare extrem de atractive.