NATO atrage atentia Rusiei asupra promisiunii neonorate de a-si retrage trupele din Transnistria

In ciuda divergentelor, inclusiv in privinta extinderii aliantei atlantice, exista un inamic comun, care trebuie combatut: terorismul

La reuniunea de la Istanbul a Consiliului NATO - Rusia, care a succedat primului summit al aliantei atlantice, in noua formula, extinsa la 26 de membri, au fost reiterate pozitiile comune in lupta impotriva terorismului, subliniindu-se, in acelasi timp, persistenta divergentelor in ce priveste extinderea organizatiei nord-atlantice si prezenta, in continuare, a trupelor si a armamentului rusesc in Transnistria si Georgia. Lucrarile Consiliului s-au desfasurat la nivelul ministrilor de Externe, ceea ce, daca ne referim la noi, romanii, inseamna ca, alaturi de partenerii de alianta, ministrul de Externe al Romaniei, Mircea Geoana, a discutat, pentru prima oara, cu omologul sau rus, Serghei Lavrov, in calitatea noua a tarii noastre de membru cu drepturi depline al NATO. Rezumand pentru presa continutul discutiilor din Consiliu, secretarul general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, a luat act cu satisfactie de "progresele inregistrate pe planul colaborarii in vederea combaterii terorismului". NATO, a adaugat el, a atras insa atentia Moscovei asupra promisiunii, neonorate inca, de a-si retrage efectivele si depozitele de arme din republica separatista Transnistria si din Georgia. Cu putin timp inainte, secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld, aflat la Chisinau, reafirmase cererea retragerii trupelor fostei Armate a 14-a de pe teritoriul administrat de separatisti. Faptul ca, acum, organizatia nord-atlantica, in ansamblul ei, se situeaza pe aceeasi pozitie confera o greutate suplimentara unei asemenea cerinte si pune, o data mai mult, in evidenta izolarea internationala a regimului lui Smirnov. La randul sau, la o conferinta de presa separata, ministrul rus de Externe, Lavrov, a chemat "tarile partenere ale NATO" sa-si indeplineasca angajamentele si sa semneze tratatul asupra fortelor conventionale din Europa. El se referea la tarile baltice - Letonia, Lituania, Estonia -, care n-au semnat acest tratat, Moscova temandu-se ca NATO sa nu desfasoare in aceasta "zona gri" arme si trupe care sa nu fie luate in calculul pragurilor admise. Seful diplomatiei ruse a reafirmat, de asemenea, nelinistile Moscovei fata de "politica de extindere a NATO la frontierele sale", cu referire expresa, din nou, la tarile baltice. "Rusia nu mai reprezinta o amenintare pentru NATO si NATO nu mai reprezinta o amenintare pentru Rusia, dar trebuie sa ajungem la anumite intelegeri pentru a asigura securitatea frontierelor noastre si a evita incidentele tehnice", a spus el, subliniind, in continuare, existenta "unui inamic comun, terorismul, asa cum au demonstrat recentele atentate din Ingusetia". Pe de alta parte, Lavrov a salutat ca "binevenita" decizia NATO de a instrui fortele de securitate irakiene, subliniind insa ca "nu se pune chestiunea participarii Rusiei la acest proces". Rusia, a reamintit el, s-a opus din primul moment "folosirii fortei in Irak" si se pronunta pentru "deschiderea unui dialog cu toate fortele politice irakiene, inclusiv opozitia politica, pentru a permite o reconciliere nationala". Interesante sunt si considerentele ambasadorului american la NATO, Nicholas Burns, si ale ambasadorului american la Moscova, Alexander Vershbov, publicate sub forma unui articol in cotidianul "International Herald Tribune". Ei staruie asupra importantei deosebite pe care o prezinta in ce priveste colaborarea dintre alianta atlantica si Moscova exercitiul comun "Kaliningrad 2004", de simulare a respingerii unui atac terorist, exercitiu la care participa 1.000 de persoane. De asemenea, cele doua parti procedeaza la schimburi frecvente de pareri asupra situatiei din Afganistan, Balcani si Georgia.