Munca la domiciliu, un lux posibil doar pentru traducători, contabili şi consultanţi

Deşi este considerată o metodă de creştere a eficienţei salariaţilor, foarte puţini angajatori români apelează la această variantă În România, lucrul de acasă reprezintă un

Deşi este considerată o metodă de creştere a eficienţei salariaţilor, foarte puţini angajatori români apelează la această variantă

În România, lucrul de acasă reprezintă un "privilegiu" doar pentru o categorie limitată de profesii.

Cine nu şi-a dorit măcar o dată să scape de povara mersului la serviciu şi să lucreze din fotoliul propriu de acasă? Ei bine, chiar dacă vă doriţi cu ardoare să scăpaţi fie şi o zi pe săptămână de atmosfera din clădirea de birouri în care vă petreceţi peste 40 de ore pe săptămână, mai aveţi de aşteptat, pentru că angajatorii români nu sunt dispuşi să facă acest compromis în favoarea salariaţilor.

Deşi unii angajatori sunt de acord că lucrul de acasă poate duce la creşterea eficienţei, în practică sunt foarte rare cazurile în care salariaţii sunt lăsaţi să-şi îndeplinească sarcinile zilnice de serviciu de acasă.

O practică rar întâlnită pe piaţa locală

Sotiris Karagiozidis, managing partner al Human Capital Solutions Group (HCS), spune că această practică este rar întâlnită în ţara noastră.

"Deşi nu am văzut statistici oficiale în acest sens, consider că în România ponderea lucrului de acasă este încă foarte scăzută în raport cu munca la birou, dat fiind faptul că piaţa muncii de aici este în creştere, iar şomajul este foarte redus comparativ cu pieţele europene mature", a declarat, pentru "Adevărul", Karagiozidis.

Activitatea profesională derulată la domiciliu este considerată de unii angajatori ca fiind o metodă de a creşte eficienţa unui angajat. "Căldura şi confortul oferit de propriul cămin pot fi confundate cu <> , însă nu este chiar aşa", spune Claudiu Alexandru Cornoiu, consultant resurse umane în cadrul companiei profesionale.
Potrivit acestuia, comparativ cu alte state, unde oportunităţile profesionale care permit derularea activităţii de acasă sunt variate, iar conceptul de "home-based business" este larg răspândit, existând în acest sens şi o bogată literatură de specialitate, în România, momentan, acestea nu sunt variate.

În România, deşi există puţine cazuri de angajaţi care lucrează de acasă, ele există, fiind considerate excepţie de la regulă. Aceştia sunt fie freelanceri, fie sunt specializaţi pe anumite domenii, precum resurse umane, IT, vânzări, training, consultanţă sau contabilitate, departamente cărora natura le permit această facilitate.

Coordonare din biroul de acasă

La acestea se adaugă companiile al căror obiect de activitate sunt traducerile autorizate sau cercetarea de piaţă, dar şi angajaţii care ocupă poziţia de middle şi de top management în companiile dezvoltate. "Un bun exemplu este cel al companiilor care activează în sectorul statisticii.

Acestea preferă să le ofere angajaţilor, în special project-managerilor, laptopuri pe care să le folosească de acasă pentru coordonarea proiectelor extinse la nivel naţional.

În astfel de situaţii, în funcţie şi de dificultatea activităţii, angajatul poate ajunge să lucreze chiar mai mult acasă, comparativ cu timpul petrecut în locaţia angajatorului", precizează Claudiu Cornoiu.

Potrivit acestuia, în cazul companiilor puternic dezvoltate, acestea preferă să le ofere celor din prima linie oportunitatea de a-şi desfăşura activitatea din intimitatea propriului cămin, de cele mai mult ori în cursul zilei de vineri, considerată de mulţi prima zi de weekend.

Confidenţialitatea datelor, esenţială

Reticenţele manifestate de angajatori atunci când vine vorba de permisiunea de a lucra de acasă ţin mai degrabă de asigurarea confidenţialităţii la care are acces angajatul.

"Lucrul de acasă, indiferent de domeniu, înseamnă accesarea şi utilizarea constantă a unor date interne, cu un caracter confidenţial, ale angajatorului, date care pot fi înstrăinătate cu uşurinţă într-o asemenea situaţie, din cauza posibilităţilor extrem de reduse de a controla fluxul informaţional în mediul de lucru de la domiciliu", a precizat Cornoiu.

Mai mult decât atât, o astfel de metodă se poate arăta destul de păguboasă pentru angajator, deoarece acesta nu mai are posibilitatea de a monitoriza constant angajatul. Specialiştii în resurse umane consideră că lipsa monitorizării poate crea celui care lucrează de acasă o încetinire a modului de desfăşurare a activităţii, ritm ce ar duce în mod evident la întârzierea unor termene prestabilite.

În lipsa monitorizării procesului lucrativ, angajatorul are foarte puţine posibilităţi de a interveni asupra unor indicatori precum eficienţa muncii, productivitatea, motivaţia şi alţi indicatori ce se manifestă cu precădere în mediul organizaţional.

Lucrul de acasă, indiferent de domeniu, înseamnă accesarea şi utilizarea constantă a unor date interne, cu un caracter confidenţial, ale angajatorului, date ce pot fi înstrăinate cu uşurinţă
Claudiu Alexandru Cornoiu
Consultant Resurse Umane-Professional

Avantaje, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator

"Printre beneficiile angajaţilor se numără orele flexibile de muncă şi o balanţă echilibrată între activitatea profesională şi viaţa personală. Pentru companii, costurile mai mici reprezintă avantajul major.

În general, companile folosesc această practică din dorinţa de a reduce costurile cu angajaţii", spune Sotiris Karagiozitis. În opinia lui, România mai are de aşteptat până în momentul în care acest fenomen va deveni unul normal, şi la care apelează angajtorii pe scară largă.

"După părerea mea, vor mai trece peste trei, patru ani până la dezvoltarea acestei practici pe piaţa din România. Această metodă ia amploare atunci când piaţa muncii se află în declin şi când şomajul este în creştere", a precizat Karagiozitis.

Infrastructura, element cheie

Claudiu Cornoiu consideră că punerea în practică a unei astfel de activităţi presupune o abordare strategică, fiind de aşteptat ca în viitorul apropiat să asistăm la o creştere a numărului de angajaţi care lucrează de acasă.

Această decizie se poate dovedi o metodă eficientă de motivare a angajaţilor şi de creştere a productivităţii lor. "Beneficiile acestei metode sunt surprinzătoare văzute din perspectiva angajatului: nu numai că devine mult mai conştient de propria sa valoare, însă prin organizare proprie se creează o motivaţie puternică, iar acesta va ajunge să cunoască şi strategiile prin care poate să se exprime în companie în manieră eficientă şi realistă", conchide Claudiu Cornoiu, consultant resurse umane Professional.

Trebuie menţionat însă că productivitatea angajaţilor poate creşte utilizând o astfel de metodă, însă succesul acesteia depine în mod evident de personalitatea şi de voinţa angajatului, dar şi de modul de aplicare şi de gestionare din partea angajatorului.

Facilitarea lucrului de acasă este un beneficiu datorat şi infrastructurii companiilor care s-au dezvoltat puternic în ultima perioadă. "Până de curând, infrastuctura din România nu ar fi permis companiilor să adopte o astfel de politică. În prezent, acest aspect a cunoscut îmbunătăţiri semnificative, dacă este să ţinem seama de penetrarea internetului, a telefoniei şi a calculatoarelor", spune Carmen Lazar, Head of Corporate Affairs în cadrul companiei Telemobil.

În opinia sa, lucrul de acasă este o soluţie temporară, doar pentru cei care nu depind de informaţia sau de structura existente la locul de muncă. "Este greu de imaginat ca un inginer care se ocupă de instalarea sau mentenanţa unor antene să lucreze de acasă", a precizat Lazar.

Ea apreciază că, dacă ar fi să ne uităm la dezavantaje, probabil că cele mai mari incoveniente sunt legate de eventuale probleme şi de întârzieri de comunicare, o eficienţă şi concentrare mai scăzute din partea angajatului respectiv.

Dorinţa angajaţilor de a lucra de acasă, în creştere

Potrivit unui studiu KPMG realizat în Marea Britanie, mai mult de două treimi din angajatori (69%) acceptă rar sau nu acceptă niciodată cererile angajaţilor de a lucra de acasă. Dintre angajatorii care oferă salariaţilor posibilitatea de a lucra de acasă, doar 8% consideră că acesta este mai productiv decât cel care vine zilnic la birou.

Gerwyn Davies, Consultant la Chartered Institute of Personnel and Development, comentează: "Angajatorii ar trebui să accepte mai des cererile de a munci de acasă, în loc să construiască o politică antiabsenteism. Dorinţa angajaţilor de a lucra de acasă este în creştere, având în vedere stresul şi costurile ridicate asociate cu drumurile lungi către şi de la serviciu".

Potrivit acestuia, angajaţii, în special cei tineri, doresc să lucreze pentru organizaţii cu spirit ecologic - astfel, lucrul de acasă ar descuraja călătoriile inutile.