Munca în Italia, petrecerea acasă

De două ori pe an, comuna gălăţeană Corod se însufleţeşte brusc - o dată de Sărbători şi o dată în august, pentru că e concediu în Italia. Sute de săteni plecaţi acolo la muncă s-au

De două ori pe an, comuna gălăţeană Corod se însufleţeşte brusc - o dată de Sărbători şi o dată în august, pentru că e concediu în Italia. Sute de săteni plecaţi acolo la muncă s-au întors acasă de Crăciun pentru a-i aştepta pe colindători. La şosea sau prin noroiul străduţelor lăturalnice, maşinile scumpe odihnesc în faţa vilelor abia terminate. În curţi, cei care până ieri respirau aerul italian ajută acum la tăiatul porcilor şi la pregătirea mesei tradiţionale. Vilele pe care tronează antene parabolice au luat locul caselor din chirpici cu WC-ul în fundul curţii. Aerul occidental e păstrat şi în interior. Singura care îi trădează acum este bucătăria. "Facem cârnaţi, tobă, răcitură, tot ce se pune pe o masă de sărbătoare. Aşteptăm să ne vină urătorii. Pentru asta am mers două zile cu maşina", spune Mihai, un tânăr corodean proaspăt întors din Italia. Şi-a adus cu el soţia şi cei doi copii pentru a respira, vreme de două săptămâni, aerul de acasă. Părinţilor rămaşi în comuna natală le-a adus haine ca daruri de Crăciun. "Prefer să le dau însă şi bani. Şi acum, şi când sunt acolo. Aşa stau fără griji, că-şi iau tot ce le trebuie", spune tânărul. Cei care se întorc în comună sunt mai puţini ca în alţi ani. "Iarna asta au venit cam jumătate faţă de câţi au fost anul trecut. Mulţi şi-au cumpărat case acolo, că au primit facilităţi din partea statului italian. Şi-au luat toată familia, cu tot cu părinţi şi copii, aşa că preferă să stea acolo şi de Sărbători", crede primarul Vasile Cîrjeu. Chiar dacă nu mai e ca odinioară, visul italian încă îi mai poartă pe drumul către casă pe coro-deni. Dovadă rămâne microbuzul care face, săptămânal, drumul din Corod până în Padova. Din 8.000 de corodeni, 1.500 au deja stabilită o a doua casă în Italia. Tineri sau bătrâni, aproape toţi au mers măcar o dată până acolo să muncească sau să-şi viziteze neamurile.

De pe schela din Milano, la primărie
"Şapte luni am lucrat în construcţii, la Milano. Am plecat după ce mi-am făcut socoteala că ar fi trebuit să lucrez 24 de ani în România, fără să cheltuiesc nici măcar cinci bani, pentru a-mi lua un Aro, că la asta visam toţi după Revoluţie", spune Vasile Cîrjeu, actualul primar al comunei Corod. Nu s-ar mai întoarce, se consideră deja realizat în România. "Şapte echipe de băieţi ce lucrau înainte în Italia construiesc acum pentru primărie. Mulţi preferă să rămână aici, că se câştigă ceva mai bine acum şi e mult de treabă", adaugă Cîrjeu.