Munaf ar fi făcut în România doar şapte ani de puşcărie

şi organizarea răpirii jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.Trimis în judecată pentru acte de terorism, Mohammad Munaf a fost judecat în lipsă, alături de

şi organizarea răpirii jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.
Trimis în judecată pentru acte de terorism, Mohammad Munaf a fost judecat în lipsă, alături de Hayssam, timp de 6 luni, ulterior, Curtea de Apel Bucureşti luând decizia să separe cauzele. Judecarea lui Mohammad Munaf în lipsă s-a lovit de imposibilitatea autorităţilor române de a-l audia prin video-conferinţă. Citarea lui Munaf pentru audiere, fie ea şi prin video-conferinţă, era aproape imposibilă, având în vedere că, din noiembrie anul trecut, autorităţile române îi pierduseră urma lui Munaf. Încercarea de extrădare a presupusului complice al lui Hayssam nu numai că a eşuat, dar a mai dat naştere şi unui scandal între Ministerul Justiţiei şi Parchetul General.
Extrădarea, imposibilă
Conform unui comunicat dat de Ministerul Justiţiei în data de 18 decembrie 2005, instituţia condusă de Monica Macovei a înştiinţat Curtea de Apel Bucureşti că solicitarea, prin care se cerea extrădarea din SUA a lui Mohammad Munaf, nu se transmite autorităţilor americane. Decizia a fost luată în urma consultării cu autorităţile americane, ajungându-se la concluzia că nu sunt întrunite condiţiile de regularitate internaţională pentru a se solicita extrădarea din Statele Unite a lui Munaf, deoarece acesta nu se afla pe teritoriul SUA sau pe un teritoriu aflat temporar sub controlul acestora. Imediat, fostul procuror general al României Ilie Botoş a atacat în instanţă această decizie a Ministerului Justiţiei, însă a fost respinsă de instanţa supremă. În România, Munaf este acuzat, la fel ca şi Hayssam, de iniţiere şi organizare a unui grup terorist, faptă prevăzută de articolul 35 alineat 2 din Legea 535/2004 şi pedepsită cu închisoare între 10 şi 15 ani. În România, însă, Munaf ar fi executat maxim 7,5 ani de detenţie. În rechizitoriul întocmit de procurorii români, soarta lui Munaf părea să fie destul de dulce, precizându-se că acesta poate beneficia de reducerea la jumătate a pedepsei, în schimbul informaţiilor furnizate anchetatorilor în chestiuni legate de siguranţa naţională a României şi a Forţei Multinaţionale în Irak. Potrivit rechizitoriului prin care Munaf şi Hayssam au fost trimişi în judecată pentru organizarea răpirii, Mohammad Munaf urma să beneficieze de dispoziţiile articolului 19 din Legea 682/2002 privind protecţia martorilor, întrucât contribuise la identificarea şi stabilirea faptelor penale comise de mai mulţi membri ai unor organizaţii internaţionale de crimă organizată şi terorism.
Ministerul Justiţiei, surprins de procesul din Irak
Ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a declarat, sâmbătă, la Conferinţa organizată de Societatea Academică Română - "Combaterea Corupţiei Politice", că Ministerul Justiţiei nu cunoaşte acuzaţiile oficiale pentru care Mohammad Munaf a fost judecat şi condamnat la moarte. Macovei a precizat că Ministerul Justiţiei va face verificări în vederea obţinerii confirmării oficiale a condamnării lui Munaf.